Conferinţa dedicată mediului de afaceri a ridicat probleme importante: companiile cu pierderi semnificative ar trebui delistate de la Bursă, TVA la încasarea facturii este o formă discriminatorie pentru întreprinderile mici.
Circa 100 de oameni de afaceri, manageri şi responsabili financiari de la companii cu cifre de afaceri între 1-15 milioane de euro au participat la conferinţa „Noua Realitate în Afaceri. Drumul către performanţă“, organizată de Doingbusiness.ro, în parteneriat cu Bursa de Valori Bucureşti, Coface, Marketeer şi Camera de Comerţ şi Industrie a judeţului Dolj, eveniment desfăşurat, ieri, la Hotel Europeca din Craiova. Întâlnirea a fost moderată de Dan Suciu, de la The Monney Channel, care a arătat că securitatea afacerii, cunoaşterea, promovarea şi fiscalitatea fac parte din „noua realitate în afaceri“.
Nu pariaţi pe furnizori puţini!
În prima parte a conferinţei, managerii au putut afla sau aprofunda modalităţi de optimizare a capitalului de lucru. Directorul Executiv Corporate al Sucursalei doljene a BCR, Cătălin Ţugui, a explicat auditoriului că firmele trebuie „să evite dependenţa de puţini furnizori“, fapt care ar fi destul de periculos pentru micile companii. Optimizarea capitalului se poate face prin reducerea termenelor de plată acordate clienţilor, acolo unde se poate, precum şi o eşalonare a scadenţelor de plată. Un instrument bancar des utilizat de companii este factoringul, adică banca se angajează că factura emisă de un client (de regulă, unul de notorietate) va fi plătită de către instituţia de credit, în cazul în care clientul firmei nu îşi onorează obligaţiile. Ulterior, banca recuperează banii de la clientul care nu a putut face plata. Într-o perioadă în care firmele nu se mai înghesuie să contracteze împrumuturi bancare şi băncile caută să atragă mediul de afaceri prin diverse alte „pârghii“. Cătălin Ţugui a spus că scrisoarea de garanţie bancară este un instrument care poartă un comision inferior dobânzii bancare practicate la un credit.
Alternativa de finanţare a afacerii prin Bursă
Cele mai interesante dezbateri le-a generat secţiunea conferinţei referitoare la alternativa de finanţare a afacerii prin intermediul Bursei de Valori Bucureşti (BVB). Pornind de la ideea lansată de Dan Suciu, potrivit căreia oricine lucrează şi are sub 45 de ani deţine, indirect, acţiuni la BVB, pentru că fondurile de pensii administrate privat şi cele facultative investesc în acţiuni pe Bursa românească, Ileana Botez, director de Comunicare şi Marketing la BVB, le-a prezentat oamenilor de afaceri modelul polonez: „Este ceea ce noi numim «efectul Poloniei». În trei ani, în Polonia au fost listate 340 de companii mici. Valoarea lor de piaţă în totalitate este mică, de 3,4 miliarde de euro. Dar, astfel, Bursa din Polonia este campioană mondială atât ca emitenţi, cât şi ca volum de tranzacţionare, dar nu şi ca valoare. Statul polonez a utilizat pârghiile pieţei de capital, care înseamnă, în primul rând, transparenţă“. Ca o alternativă la creditele bancare, Ileana Botez a argumentat de ce poate beneficia o companie care doreşte să obţină capital, listându-se la Bursă: atractibilitate; reducerea dependenţei companiei de sistemul bancar; mai mulţi acţionari implică o lichiditate mai mare a companiei, deoarece tot timpul s-ar găsi cineva dispus să vândă sau să cumpere; listarea la Bursă presupune creşterea prestigiului companiei, deoarece firma apare în ziare, la diverse conferinţe, totul se realizează transparent etc. Dar listarea unei firme la Bursă atrage după sine o serie de costuri şi o serie de schimbări radicale în „sânul“ firmei care doreşte să se finanţeze prin Bursă. În primul rând, majoritatea IMM-urilor noastre sunt SRL-uri, iar listarea presupune transformarea lor în societăţi pe acţiuni. În plus, chiar dacă avantajul capitalizării prin BVB este real, firmele care se listează pe Bursă se vor trezi cu zeci sau sute de acţionari mici, care trebuie informaţi despre luarea deciziilor. Reprezentanta BVB a dat un exemplu pozitiv, cel al Băncii Transilvania (simbol bursier TLV) care, de la listare şi până acum, a avut 22 de majorări de capital şi a atras 1,117 miliarde de lei listându-se pe Bursă. Reprezentanţii mediului de afaceri au mai aflat despre segmentul alternativ de tranzacţionare al Bursei (ATS), unde, pe lângă acţiunile marilor companii listate în SUA sau pe alte burse ale lumii (Coca-Cola, Apple, Google etc.) pot fi dezvoltate (listate) și companii româneşti.
Delistarea companiilor cu pierderi
Oamenii de afaceri prezenţi ieri la conferinţa „Noua realitate în afaceri“ au cerut delistarea companiilor care au pierderi substanţiale. Un manager local, Laurenţiu Petrescu, a propus să fie oprite de la tranzacţionare companiile care au pierderi de ani buni. El a dat exemplul Mechel şi Oltchim Râmnicu Vâlcea – acesta din urmă greu încercat de tentativa de privatizare eşuată. O delistare a Oltchim de la tranzacţionare „ar avea impact foarte mare“, a arătat Ileana Botez. Teoretic, BVB are posibilitatea de a delista companiile cu pierderi susţinute. Oamenii de afaceri au întrebat şi de modul în care ar putea fi afectată Bursa românească de recentele scandaluri de la Fondul Proprietatea (FP), în condițiile în care administratorul Fondului, Franklin Templeton, este contestat în instanţă de unii acţionari. „FP este un emitent, iar statul român nu mai are acţiuni acolo. Tot ce poate face Bursa este să aştepte deciziile instanţei“, a venit răspunsul reprezentantei BVB.
Riscul la alegerea partenerilor de afaceri
Matei Mihăilescu de la Coface România a atras atenţia că firmele trebuie să aibă o imagine completă asupra partenerilor de afaceri, pentru a fi informate atunci când un partener e pe cale să intre în insolvenţă sau pentru a evita să mai facă afaceri cu acel partener. Firmele pot solicita un serviciu de recuperare a creanţelor, dar termenul dat de Coface nu a fost pe „gustul“ întreprinzătorilor olteni (30 de zile – dacă partenerul de afaceri intră în insolvenţă; până la cinci luni – în celelalte cazuri). De asemenea, puţini cunosc faptul că firmele pot încheia asigurări pentru creanţele de recuperat de la furnizori, asigurări care sunt încheiate de companiile care se ocupă de managementul riscurilor creditului comercial.
TVA la încasarea facturii, discriminare pentru firmele mici?
Un ropot de critici a adus decizia statului de a se plăti diferenţiat TVA la încasarea facturii, măsură fiscală ce se va aplica de anul viitor. În timp ce în Europa firmele mici pot opta pentru plata TVA la încasare, la noi este obligatoriu pentru cei cu o cifră anuală a afacerilor sub pragul de 2,25 milioane de lei. Modul în care s-a publicat OUG nr. 15/2012 şi faptul că nici până la ora actuală nu sunt publicate normele metodologice a creat un val de nemulţumiri în rândul directorilor financiari ai companiilor prezenţi la eveniment. „Marile companii nu vor mai lucra cu cele mici, pentru că vor fi încurcate de acestea. Măsura este o discriminare pentru firmele mici!“, au răbufnit managerii prezenţi la eveniment. Un alt investitor local a menţionat că „OUG nr. 15 înseamnă un avantaj pentru stat, iar studiul de caz (fundamentarea) nu s-a făcut luând în calcul IMM-urile, ci s-a ţinut cont de avantajele statului“. Limitarea circulaţiei numerarului i-a făcut pe oamenii de afaceri să precizeze că vor fi „scalvii băncilor“, care vor dicta politica de comisioane aplicate. Diana Dorca, Tax manager la KPMG, a precizat că pe 15 octombrie, Ministerul Finanţelor are termen să transmită către guvern normele metodologice la ordonanţa care stipulează plata TVA la încasarea facturii.
Comunicarea în afaceri, o reală necesitate
Doru Panaitescu de la Marketeer.net a explicat de ce este nevoie de publicitate on line, în principal, pentru că poate fi controlată audienţa şi se poate controla inclusiv ce categorii de clienţi accesează acest gen de publicitate. El a mai arătat că, dacă acum 10 ani, 70% dintre bărbaţi accesau publicitate on line, acum procentul este altfel: 49% – bărbaţi şi 51% – femei. Despre importanţa publicităţii on line a vorbit auditoriului şi Virginia Baciu, director Vânzări Publicitate la Gazeta de Sud, care a accentuat paşii pe care trebuie să îi urmeze o companie care doreşte o campanie de publicitate, foarte importanţi fiind indicatorii audienţei: „Publicitatea este privită ca o cheltuială, nu ca o investiţie. Diferența dintre cele două noţiuni este dată de modul de realizare a unei campanii. Aşadar, un prim pas este acela de a cunoaşte bine piaţa, poziţionarea companiei pe piaţă, avantaje şi oportunităţi. Al doilea pas – unul vital în ceea ce privește canalul de promovare – îl constituie cifrele de audienţă, datele pertinente care ne informează asupra: tirajului, vizitelor, audienţei, profilului cititorilor, comportamentului de cumpărare. Vorbim despre date furnizate de instituţii acreditate! Al treilea pas este ajutorul partenerului, adică al consultantului de publicitate. Simulările şi ideile lui trebuie să contureze un schelet de campanie orientat spre realizarea obiectivelor propuse“. Directorul Zonal de Publicitate al Gazetei de Sud, Daniel Dobre, a exemplificat campanii de presă pe segmentul on line care au avut un real succes. „Site-ul nostru este www.gds.ro şi avem 253.000 de vizitatori pe lună, respectiv 3.235.027 de afişări pe lună. (…) partenerii noştri au cerinţe din ce în ce mai diversificate. O alternativă la publicitatea clasică este advertorialul, adică acea formă de publicitate plătită sub formă de articol, unde clientul poate furniza informaţii mult mai multe decât într-o machetă clasică“, a exemplificat Daniel Dobre.
Atenţie la deducerea cheltuielilor cu combustibilul!
Diana Dorca, Tax manager la KPMG, a precizat că de la 1 ianuarie 2013 pe bonurile de combustibil emise de companiile care comercializează astfel de produse va fi obligatoriu să fie trecute, pe lângă datele de identificare ale vânzătorului şi codul unic de înregistrare al cumpărătorului, în cazul în care este o persoană juridică. Cel mai probabil, o astfel de măsură ar presupune ca benzinăriile să îşi schimbe casele de marcat, iar cei care cumpără combustibil pe firmă să declare CUI-ul companiei pentru care fac achiziţia.
