Acasă Bani & Afaceri Branduri olteneşti de suflet. Locul 6: Ceramica de Horezu

Branduri olteneşti de suflet. Locul 6: Ceramica de Horezu

-

Spiritul olarilor din judeţul Vâlcea a însufleţit pământul, lutul pe care meşterii îl modelează şi decorează, astfel încât produsul lor finit a ajuns un brand renumit până dincolo de graniţele ţării: Ceramica de Horezu. Ceea ce o face specială este originalitatea, simbolistica, simplitatea…

Acolo e doar altarul lung al drumului de lut, spun versurile unui poet din contemporaneitate. Acolo, la Horezu, în judeţul Vâlcea, drumul lutului a căpătat o însemnătate deosebită. Olarii din orăşelul de munte au creat un brand care s-a făcut cunoscut chiar şi peste hotare: Ceramica de Horezu. Cititorii Gazetei de Sud au votat ceramica de Horezu ca brand local ce a urcat pe locul şase în topul celor mai cunoscute şi îndrăgite branduri din regiunea Olteniei. Mânuiesc roata olarului în mod clasic, adică învârtesc cu piciorul obiectul, în timp ce mâinile meşteresc şi modelează lutul cu grijă ales. Folosesc pentru decorare vopsele clasice, naturale, iar instrumentele de pictat sunt fie coarne de vită, fie pene de gâscă, astfel că practicarea olăritului a fost ridicată la rang de mare artă şi tradiţie. Vă prezentăm, în cele ce urmează, viaţa şi spiritul olarilor ceramişti de la Horezu şi piesele lor cu care au încântat România şi o parte din Europa. Putem vedea ceramiştii şi minunatele lor piese şi la Craiova, ei fiind prezenţi la fiecare târg al meşterilor populari, organizat pe meleaguri olteneşti.

100-200 de suflete trăiesc din săvârşirea ceramicii

Micul oraş de munte numără 6.300 de locuitori. Dintre aceştia, 35 de familii trăiesc numai din meşteşugul lutului, respectiv din producerea şi comercializarea ceramicii. Acestora li se adaugă alţii care sunt doar comercianţi. „Bărbatul lucrează lutul, îl modelează, iar femeia se ocupă de partea artistică, de decorarea ceramicii. Sunt sute de suflete care trăiesc numai din această îndeletnicire la Horezu“, povesteşte primarul din Horezu, Ilie Fărtat. Micile ateliere de lucru ale hurezenilor reprezintă, pentru unii, singura sursă de venit. Unii comercializează piesele la export. În ultimii ani, ceramica a devenit deosebit de importantă pentru români. De la farfurii şi urcioare până la vaze sofisticate şi produse unicat, lutul se vinde şi se caută de români şi străini. Întrebat ce este aşa de special la Ceramica de Horezu, încât brandul a devenit arhicunoscut, primarul din Horezu a exclamat: „Ceramica reprezintă păstrarea unei tradiţii. Originalitatea este importantă la noi. Simbolistica este conservatoare, este tradiţională. „Cocoşul de Hurez“ este un simbol care exprimă originalitatea (…), deşi există tineri ceramişti care dau o nouă viziune olăritului, există cei mai în vârstă care fac o ceramică decorativă prin simbolistică şi prin simplitatea ei“. Ceramiştii dau viaţă produselor lor prin elemente simple, întâlnite în natură şi în tradiţia românilor din această parte a ţării. Simbolistica utilizată pentru decorarea pieselor de lut este cât se poate de simplă. Se pictează cel mai adesea cocoşul, peştele, altiţa, bobocul, şarpele, florile, spicul de grâu etc.  

„Horezu este un centru de creaţie“

Edilul localităţii susţine că întreaga comunitate doreşte „să fie branduită simbolistica ceramicii de Horezu. La ora actuală, Horezu este un centru de creaţie. Mai multe ONG-uri, printre care şi Asociaţia pentru Păstrarea Patrimoniului Hurezean, vor să facă un centru de creaţie, special pentru adulţi, pentru turişti, care vor primi la final diplomă de ceramişti“. Ilie Fărtat a mai explicat că „în Horezu, nevoile vieţii sociale au urcat brandul ceramicii, dincolo de brandul monahal. Ceramica ne-a ajutat să izbăvim“. Spre deosebire de alte centre din ţară în care se produce ceramică, aşa cum este localitatea Oboga, din judeţul Olt, unde se numără pe degetele de la o mână olarii care mai produc vase din lut.  

Olari din tată în fiu

Familiile de ceramişti sunt numeroase în zonă. Soţii Marieta şi Sorin trăiesc din măiestritul ceramicii de Horezu, împreună cu cele două fiice ale lor. Sorin a moştenit meseria de olar din generaţie în generaţie: bunicul a învăţat de la ai lui, tatăl de la bunicul şi tot aşa. Acum, el îşi învaţă copiii să mânuiască roata olarului. Soţia sa, Marieta, se ocupă de partea de decorare a produselor ceramice. „Fiecare piesă este specială pentru noi. Ca să lucrezi ceramică, trebuie să îţi placă foarte mult ceea ce faci. Lucrăm cam o lună la un cuptor de ceramică, poate chiar şi mai bine, dar un cuptor are 700-800 de piese. Doar din asta trăim“, susţine Marieta Giubega. Cum tradiţia se învaţă şi se menţine în familie, fiica cea mare a soţilor Giubega, Adina, le urmează în arta olăritului. Ea chiar a câştigat concursul „Cocoşul de Hurez“, organizat anual în zonă.

Drumul lutului, de la pământ până la ceramică

Marieta Giubega ne-a povestit tehnica prin care un vas de lut ajunge de la pământ simplu şi până la ceramică propriu-zisă:
-Pământul se aduce toamna, de la Dealul Romanilor (drumul care trece de Mănăstirea Horezu);
-Se ţine iarna să degere, ca să se fărâmiţeze;
-Înainte vreme, pământul se amesteca cu apă şi se juca în picioare până ieşea un lut moale. Acum, olarii îl pun într-un malaxor şi îl amestecă până când iese o pastă moale, ca plastelina;
-După ce lutul ajunge la atelier, începe modelarea, iar meşteşugarii din Horezu folosesc roată clasică de olar, din aceea la care învârteşti cu piciorul;
-După ce se modelează, piesele sunt puse la zvântat câteva zile (cât să poată fie ţinut în mână obiectul de lut modelat);
-Urmează decorarea produselor. Olarii folosesc în special culori naturale: pământ de culoare roşiatică, numit de ei „ruşală“, pământul negru închis, numit „piper“, iar fondul se face de culoare albă, cu aşa-numita vopsea „caolin“. Se foloseşte şi oxid ceramic albastru şi galben, cumpărat din comerţ;
-Se pun din nou la zvântat, după care li se dă gaură celor care se atârnă pe perete;
-Piesele din lut se lasă la uscat 1-2 zile, neapărat la umbră, până la uscarea totală;
-Se bagă la cuptor, unde se coc timp de 8-9 ore, la prima ardere;
-Se dau cu smalţ, apoi se bagă din nou la cuptor, pentru a avea acel luciu specific. Şi aşa au luat naştere produsele de ceramică, propriu-zisă.

ȘTIRI VIDEO GdS

Se închide circulația rutieră pe pasajul „Nicolae Titulescu”

Primăria Municipiului Craiova anunţă restricţii de circulaţie, astăzi, pe pasajul „Nicolae Titulescu” cu ocazia executării lucrărilor de reparații la calea de rulare...