22 C
Craiova
joi, 28 martie, 2024
Știri de ultima orăBani & AfaceriŞantaj între angajaţi şi angajatori

Şantaj între angajaţi şi angajatori

Anul acesta a crescut numărul sesizărilor de pe piaţa muncii în care angajaţii şi angajatorii se şantajează reciproc, condiţionându-se de plata unor drepturi băneşti. Majoritatea reclamaţiilor depuse la ITM pornesc de la un sâmbure de adevăr destul de amar: unii patroni nu-şi plătesc salariaţii. Aflaţi din GdS cum se încheie conflictele respective.

Îmi dai banii sau te reclam la autorităţi? Aceasta este replica des întâlnită pe piaţa muncii din Dolj, în special din Craiova şi se pare că o astfel de tactică folosită de angajaţi este cea mai bună apărare în faţa abuzurilor angajatorilor. Dintre sesizările primite pe primele opt luni ale anului (de fapt, de la 1 ianuarie şi până pe 20 august) de către Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Dolj, o mare parte vizează şicane între angajat şi angajator, care au condus la anumite forme de şantaj. Oamenii îşi cunosc mai bine drepturile şi acţionează în consecinţă, dar alţii fac exces de reclamaţii. De altfel, sesizările lor către organele competente pornesc de la faptul că se consideră nedreptăţiţi de către angajatorii pentru care lucrează sau au lucrat.
În 2012, circa 20% din sesizările pe care le-au depus persoanele fizice la ITM reprezentau forme de presiune asupra angajatorului, dar pornind de la un fapt real: acesta din urmă nu îşi onora obligaţiile provenite din relaţiile de muncă. „Există o formă de şantaj între angajat şi angajator, pe fondul unor litigii existente între ei. Angajatul ameninţă cu plângeri şi sesizări pe la diverse organe, ca să obţină ceva în plus de la angajator, dar acele sesizări ale angajatului vin ca urmare a faptului că firma nu respectă corect, întocmai, legislaţia muncii“, a declarat, pentru GdS, inspectorul-şef al ITM Dolj, Cătălin Mohora. De multe ori, companiile reclamate la ITM au ajuns în situaţia de a fi şantajabile pentru că le-au reţinut angajaţilor fie o parte din bani, fie toate drepturile băneşti ce li se cuvin, din diverse motive care ţin de angajat. Astfel, angajatul reclamagiu a fost cel care a produs prejudicii companiei: a distrus din bunuri, a ieşit lipsă la inventar sau a fost prins sustrăgând anumite produse. S-au constatat şi cazuri în care nu le-au fost plătite salariile cuvenite pentru ore suplimentare lucrate sau altfel de aspecte, care au la bază acţiuni ale angajatorului.

Patronii invocă probleme financiare…

Cele mai multe sesizări depuse la ITM – aproximativ 60-65% din total – sunt legate de faptul că oamenii nu îşi primesc salariile de la firmele la care activează, în sensul că fie nu le primesc la timp, fie nu le mai încasează deloc. Angajatorii invocă grave probleme financiare pricinuite de criză, dar, de cele mai multe ori, firmele plătesc abia după ce oamenii reclamă situaţia la ITM. „În urma controalelor, în cele mai multe cazuri reuşim să convingem angajatorii să le plătească banii oamenilor. Dar de multe ori avem şi noi o problemă… Atunci când angajatul negociază cu angajatorul o anumită sumă de bani, dar în acte este evidenţiată o sumă mult mai mică, noi nu avem ce să facem. În astfel de cazuri, patronii vor plăti angajaţilor salariile din acte“, a explicat Mohora. Au existat şi cazuri în care firme serioase nu au plătit salariile câtorva angajaţi. La control, compania motivează că, pur şi simplu, a fost o greşeală: angajatul a fost omis când s-au virat banii pe carduri.
Potrivit datelor furnizate de ITM Dolj, anul acesta au fost depuse la instituţie 525 de sesizări, din care cele mai multe (60-65%) arătau neplata drepturilor salariale de către angajatori. Alte sesizări vizau litigii între angajat şi angajatori şi un fel de şantaje între cei doi, inclusiv cele legate de indisciplina angajaţilor. Alţi doljeni au reclamat la ITM că lucrau peste program, fără să fie plătiţi. Alte persoane au reclamat nerespectarea de către angajatori a unor clauze contractuale, nerespectarea termenului de acordare a preavizului (acesta fiind acordat pe o perioadă mai scurtă decât prevede legea). S-a mai reclamat neeliberarea unui exemplar din contractul individual de muncă, precum şi faptul că firmele nu le eliberează oamenilor adeverinţe pentru medic sau pentru şomaj (pentru cei care pleacă din firmă).

Sesizările se confirmă

Cele mai multe reclamaţii se confirmă, spune şeful ITM Dolj. Totuşi, nu toate cazurile pot fi rezolvate de către ITM, din cauză că 95% dintre persoanele care fac sesizări reclamă comportamentul angajatorilor abia după ce au plecat de la aceştia şi nu mai au acel loc de muncă. În 2011, numărul de sesizări depuse la ITM Dolj în perioada analizată a fost de 487, dar, în 2010, în anul de vârf al crizei, ITM Dolj primise 604 reclamaţii de la doljeni, pe primele opt luni ale anului.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS