În cele două luni de mandat, executivul nu a luat nici o măsură pentru redresarea economiei. Activităţile sale preferate au constat în înlocuirea aparatului de stat şi încercarea de suspendare a preşedintelui ţării.
Cursul leului s-a prăbuşit ieri, sub greutatea scandalului politic din ultimele zile. Cursul de referinţă afişat de Banca Naţională a României (BNR) era de 4,47 lei/euro şi de 3,35 lei/dolar, înregistrând minime istorice, cu 0,47%, respectiv 0,55% faţă de şedinţele anterioare. Majoritatea analiştilor politici afirmă că instabilitatea politică afectează fragila economie românească, grav afectată de criză. În ultimele două luni, noul guvern a avut alte preocupări decât cele de redresare a economiei. GdS a realizat o monitorizare a actelor oficiale publicate de guvern în Monitorul Oficial (MO) – decizii ale prim-ministrului, ordonanţe de urgenţă şi hotărâri de guvern. Potrivit monitorizării, executivul a desfăşurat o bogată activitate privind numirile şi revocările de subprefecţi şi prefecţi, consilieri de stat şi personali, consuli şi inspectori guvernamentali, secretari de stat, directori şi comisari la agenţiile din subordinea guvernului etc. Să luăm câteva exemple, pe zile: 11 mai – numiri de subprefecţi şi prefecţi; 14 mai – schimbări în aparatul propriu al guvernului, schimbarea şefului de la Cadastru; 15 mai – numiri la Interne (poliţie) şi Armată; 16 mai – schimbarea secretarilor de stat de la Justiţie, numirea unor secretari de stat la Muncă, Afaceri Externe, Educaţie; 18 mai – schimbări la Finanţe, Comunicaţii, numirea unor inspectori guvernamentali, numirea lui Constantin Grăjdan la Inspectoratul de Stat în Construcţii (ISC) – ştim acum ce rol a avut el în cazul Adrian Năstase; 21 mai – numirea unor subsecretari de stat la Finanţe, Muncă, Turism, Mediu; 23 mai – numiri la Economie, Apărare, Mediu; 24 mai – înlocuiri la Economie, schimbări la Pensii, schimbarea unor consilieri de stat; 28 mai – schimbarea unor consilieri de stat; 30 mai – reorganizări la Interne şi Economie. În luna iunie, schimbările au continuat şi au luat chiar o turnură dramatică.
6 iunie – reorganizare la Cultură, numiri în Energie şi Mediu; 7 iunie – rechemări şi numiri de consuli; 8 iunie – alte numiri; 11 iunie – numirea unor consilieri onorifici ai primului ministru, permutatea unor inspectori guvernamentali; 13 iunie – numirea altor subprefecţi şi prefecţi; 14 iunie – ordonanţă de urgenţă pentru unele măsuri în domeniul cultural. Este vorba de mutarea Institutului Cultural Român (ICR) de sub jurisdicţia preşedinţiei sub cea a parlamentului. A fost prima provocare lansată preşedintelui. 15 iunie – numiri de subprefecţi şi prefecţi; 21 iunie – rechemarea unor consuli, numiri la Externe; 22 iunie – reorganizarea Externelor. În ultimele zile, priorităţile guvernului au devenit Curtea Constituţională a României (CCR) şi chiar Monitorul Oficial (MO). În prima fază, MO a trecut de sub controlul parlamentului sub cel al guvernului. În faza a doua, guvernul a modificat prin ordonanţă de urgenţă, publicată rapid în MO, Legea de funcţionare a CCR. Acest organism nu se mai poate pronunţa asupra hotărârilor parlamentului. Evident, mişcarea a fost făcută pentru a evita CCR în asaltul pentru suspendarea preşedintelui. Fără să greşim, putem spune că activitatea guvernului în cele două luni de mandat s-a rezumat la înlocuirea aparatului de stat şi încercarea de a suspenda preşedintele.
Economia o ia la vale
Paralel cu dramaticele lupte politice pentru acapararea puterii, situaţia economică a României se depreciază. Agenţia de evaluare financiară Moody’s a înrăutăţit perspectiva ratingului Baa3 al României pentru datoriile pe termen lung în valută şi lei de la stabilă la negativă. Pe de altă parte, raportul recent al FMI indică o creştere economică fragilă – de 1,5% în 2012, faţă de 2,5% în 2011. Cu transferuri de peste 0,5% din PIB, sistemul de sănătate este considerat de FMI drept cea mai mare ameninţare la adresa sustenabilităţii fiscale pe termen mediu. Preţul energiei a crescut şi el cu 5%. În primele luni ale anului 2012, creditele bancare acordate persoanelor fizice au crescut cu numai 2,1%, în timp ce împrumuturile acordate firmelor au crescut cu 8,1%. Absorbţia fondurilor europene, considerată o sursă de finanţare a creşterii economice, a înregistrat o rată de numai 7,4%, mai menţionează raportul FMI. Una dintre cele mai dificile teme ale noului guvern este cea a privatizărilor şi cea a arieratelor. Executivul a recunoscut deja că acestea sunt deja ţinte ratate pentru 2012, deoarece nu va reuşi să respecte calendarul privatizărilor asumat cu FMI.
La sfârşitul lunii iunie, autorităţile îşi luau angajamente pentru privatizarea unor companii din domeniul energetic (Transgaz, Romgaz, Oltchim, Hidroelectrica) şi al transporturilor (Tarom şi CFR Marfă). Ulterior, Hidroelectrica a intrat în insolvenţă, iar guvernul a recunoscut că statul nu va reuşi să se achite la timp de aceste angajamente. Piaţa de capital românească resimte şi ea efectele tensiunilor de pe scena politică. Indicii Bursei de Valori Bucureşti (BVB) au scăzut ieri cumulat cu 2,1%, în special în prima parte a şedinţei.
