Perspectiva bancherilor este optimistă pentru perioada următoare: lucrurile se vor calma pe piaţa valutară, dacă va începe Ford exporturile, iar românii se împrumută scump, din cauza riscului mare de ţară. Dobânzile la credite se vor reduce gradual, după ce vor scădea mai întâi dobânzile la depozite.
Economistul-şef al UniCredit Ţiriac Bank, Dan Bucşă, a explicat, în exclusivitate pentru GdS, care va fi evoluţia monedei euro, curs estimat de bancă pentru finele anului. „Lucrurile se vor calma pe piaţa valutară până spre sfârşitul anului, când euro va fi sub 4,4 lei. Va fi undeva între 4,38 şi 4,4 lei. Grupul UniCredit se aşteaptă ca problemele legate de Grecia să se rezolve până în vară, astfel încât Grecia să aibă un guvern credibil şi să îşi păstreze acordul cu FMI. Noi credem că nu va ieşi din zona euro“, a spus Bucşă, aflat la Craiova împreună cu alţi colegi din conducerea băncii, pentru o discuţie cu ziariştii. În ceea ce priveşte evoluţia din ultima perioadă a cursului de schimb care a condus, zilele trecute, până la un maxim istoric al euro în raport cu leul (4,4652 lei pentru un euro), problemele vin din urmă.
Ford poate aduce valută în ţară
Banca în cauză consideră că presiunea pe cursul de schimb va scădea din toamnă, odată cu începerea exporturilor Ford şi a altor companii care au luat locul Nokia la Cluj. „Înainte de problemele ţărilor din zona euro, România a avut alte probleme care au condus la acest curs leu/euro. Au scăzut puternic intrările de valută în ţară şi aceste scăderi au avut două cauze: exporturile care s-au diminuat, iar companiile au încasat mai puţină valută, şi, cea de-a doua problemă, investiţiile străine au fost mai mici. Dar semnalele nu sunt chiar atât de negative. Din a doua jumătate a anului vor începe să exporte firme importante, cum ar fi Ford, precum şi DeLonghi şi Bosch, care au luat locul Nokia la Cluj“, a precizat economistul-şef al UniCredit Ţiriac Bank. El spune că în partea a doua a anului va fi o ofertă mai mare de valută în ţară. În plus, estimările bancherilor sunt legate de faptul că Ministerul Finanţelor are la îndemână rezerve importante de valută, pe care le poate schimba în lei, pentru a efectua cheltuielile bugetare necesare.
Dobânzile la credite vor scădea treptat. Nu se ştie când…
Bancherii nu pot spune când vor scădea dobânzile la credite, dar ei consideră că vom vedea mai întâi o scădere a dobânzilor la depozite. „Marja între dobânzile la credite şi cele la depozite este mai mică în România decât oriunde în Europa. Problema noastră este că resursele atrase sunt scumpe, adică plătim foarte mult pentru depozitele constituite la bănci. În trecut, dobânzile mai mari la depozite erau justificate de o inflaţie mai mare. Acum, inflaţia este 3%, pe când dobânzile la lei, la depozite erau în aprilie undeva la 5,6%, în medie. Or, pentru a vedea o dobândă mai mică la credite, trebuie să avem o dobândă mai mică la depozite. Acestea nu se pot reduce brusc, ci se vor reduce gradual. Nu putem reduce brusc dobânda la depozite, că ne pleacă toţi clienţii. Uşor, uşor va creşte creditarea în lei şi aceasta înseamnă normalizarea pieţei bancare“, a opinat Dan Bucşă. Economistul-şef al UniCredit Ţiriac Bank a menţionat că, în ultima perioadă, în zonă s-a reluat creditarea în lei pentru companii şi pentru împrumuturi imobiliare. În ceea ce priveşte creditele pentru companii, orice bancă se uită la istoricul firmei care cere un împrumut.
Riscul de ţară face băncile să ne împrumute scump
Întrebat dacă banca-mamă din Austria ia în calcul riscul de ţară al României, Dan Bucşă a explicat că această practică este a tuturor băncilor-mamă care au subsidiare în România şi că riscul de ţară face împrumuturile interne mai scumpe, în ciuda faptului că banii din Europa sunt destul de ieftini. Iată care este mecanismul: „Banca ia în calcul şi indicatorul CDS (Credit Default Swap – un indicator care arată riscul de ţară – n.r.) atunci când acordă un credit în valută, fie că este vorba despre banii băncii din România, fie că este vorba despre banii veniţi de la banca-mamă. Orice bancă e obligată să ia în calcul riscul de ţară. Degeaba sunt banii ieftini în Europa, adică dobânzile sunt mici şi EURIBOR a scăzut destul de mult, sub 1%, pentru că riscul de ţară este mare la noi, în ciuda resurselor financiare ieftine din exterior“. Acest risc de ţară pentru România este de 4,4%, pentru o perioadă de cinci ani, iar CDS-ul pentru zece ani este şi mai mare, de 4,9%. Bucşă susţine că riscul de ţară ridicat provine şi din cauza faptului că rata creditelor neperformante este la noi de 16% din totalul creditelor, astfel că orice credit este considerat un risc pentru orice bancă, mai ales pentru cele care sunt subsidiare ale băncilor străine. În plus, noi, românii, ne împrumutăm mai scump şi din cauza faptului că pentru creditele neperformante (creditele neplătite la termen de debitori) băncile sunt obligate să constituie provizioane la BNR.
