Există bănci în România care au scăzut dobânzile practicate la depozite chiar şi cu patru puncte procentuale faţă de începutul anului 2009. Nevoia scăzută de lichidităţi nu mai îndeamnă unele bănci mari să atragă bani de la populaţie. Băncile mai mici încă practică dobânzi atractive pentru instrumentele de economisire destinate persoanelor fizice.
Politica băncilor de a oferi dobânzi la depozitele destinate populaţiei diferă de la o bancă la alta, dar tendinţa generală este de scădere.
Dacă în 2008, cele mai multe bănci ofereau dobânzi cu două cifre la depozite (10-14% pe an), în 2009 au oferit 8-9% pe an, iar începând din această lună a anului 2010, asemenea dobânzi au scăzut chiar şi la 4-5% pe an. Acum băncile oferă dobânzi la depozite diferenţiat, în funcţie de necesităţile instituţiei de credit, de multe ori fiind diferenţe mari de la o bancă la alta. La aceeaşi categorie de depozite (de exemplu, la termen cu dobândă variabilă) rata dobânzii pe care banca o plăteşte clientului variază între 4 şi 9% pe an. La unele dintre băncile de top de pe piaţă, dobânzile la depozite au scăzut atât de mult (chiar şi cu 4%) în interval de un an încât nu mai sunt chiar atât de atractive pentru persoanele fizice.
De ce scad dobânzile
Motivele scăderii dobânzilor la depozite sunt două, după cum spun bancherii craioveni: pe de o parte, tendinţa Băncii Naţionale a României (BNR) este de scădere succesivă a ratei dobânzii de politică monetară la 7%, iar pe de altă parte băncile nu mai au nevoie de lichidităţi ca anul trecut, deci nu mai au interesul să atragă bani de la populaţie şi chiar de la firme. În acest context, unele bănci au bani, aşa-numitele lichidităţi, dar nu au unde să-i plaseze, în sensul că sunt puţini care mai contractează credite bancare în această perioadă.
„Dacă 2009 a fost anul economisirii, în 2010 băncile se concentrează mai mult pe plasamente decât pe atragerea de resurse. Vor fi mai mari greutăţile la plasamente anul acesta, mai ales pe sectorul persoanelor fizice. Unele bănci nu mai doresc atragerea de lichidităţi, ci se concentrează pe plasarea respectivelor lichidităţi“, a spus un bancher craiovean. Alte bănci scad dobânzile ca răspuns la stimulii BNR care a redus succesiv rata dobânzii de politică monetară.
„Scăderea dobânzilor la depozite este strict legată de politica BNR. Când BNR dă semnalul şi noi ne conformăm, deşi nu putem scădea dobânzile în acelaşi ritm cu care scade BNR dobânda de politică monetară“, a susţinut alt bancher.
Cât s-au ajustat dobânzile
BCR practică printre cele mai scăzute dobânzi de pe piaţă la depozitele la termen (cu dobândă variabilă şi pe tranşe valorice) ce pornesc de la 4,75% pe an pentru depozitele pe o lună până la 6,25% pe an – la plasamente pe 12 luni, conform datelor publicate pe site-ul băncii. Şi BRD practică dobânzi foarte mici la depozitele cu dobândă variabilă – 5,2%-5,7% pe an. Pentru „Depozitul 1000“, BRD are o dobândă fixă de 8,5% pe an. Raiffeisen Bank practică tot o dobândă redusă, cuprinsă între 7,25% şi 8% pe an şi este fluctuantă, respectiv pe tranşe valorice. Cu cât depui mai mulţi bani, cu atât creşte dobânda. De asemenea, cu cât perioada pe care se constituie depozitul este mai redusă, cu atât dobânda este mai mare, adică pentru produse de economisire cu termen la o lună, dobânda este mai mare, la unele bănci, decât cea la 12 luni. UniCredit Ţiriac Bank oferă clienţilor dobânzi la depozite între 6,5% şi 8% pe an, în funcţie de sumele depuse. Banca Românească – între 8 şi 8,5% pe an, iar Alpha Bank practică maximum 8,75% pe an. CEC Bank şi ING Bank şi-au păstrat dobânzile mai ridicate decât media bancară – practicând 9% la depozitele constituite de populaţie. În acelaşi timp, Volksbank afişează pe site-ul său oficial cea mai mare dobândă la depozite, care ajunge la 9,5% pe an – pentru sume atrase pe o lună – şi 9% dacă banii sunt păstraţi în bancă timp de un an.
Îşi măresc băncile profitul?
Ecartul mare între dobânzile atrase de la clienţi la credite şi cele plătite populaţiei pentru depozite înseamnă bani la dispoziţia băncii, adică venituri. După ce se scad costurile băncii rămâne profitul. Voci din mediul bancar susţin că scăderea dobânzilor la depozite are rolul de a creşte profiturile băncilor. Cu cât dobânzile plătite de bancă sunt mai mici decât cele încasate de la debitori (datornicii de la credite), cu atât banca încasează mai mult.
