Banca Românească este interesată de „expunerea politică“ a clienţilor săi, sub pretextul combaterii spălării banilor. Persoanele fizice care au relaţii cu banca respectivă sunt întrebate dacă deţin funcţii de conducere în regii, firme de stat sau dacă sunt prieteni sau parteneri de afaceri ai unor persoane publice. Nu e exclus ca şi alte unităţi bancare să procedeze la fel.
Clienţi ai Băncii Româneşti ne-au sesizat la redacţie faptul că unitatea bancară s-a interesat de apartenenţa politică a fiecăruia. „În momentul în care am mers la bancă să ne achităm rata lunară, ni s-a pus sub nas un formular, pe care să îl semnăm, şi ne-au solicitat să le comunicăm apartenenţa politică, pe motiv că li se cere acest lucru pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor“, a povestit Ana D., din Craiova, o clientă a băncii. „M-au întrebat dacă sunt expus politic. Eu nu am semnat, pentru că nu este treaba băncii acest lucru“, a spus alt client al băncii amintite.
GdS a intrat în posesia unui astfel de document al băncii respective, care defineşte „persoanele expuse politic (PEP“ drept „persoanele fizice care exercită sau au exercitat funcţii publice importante“. Printre aceştia sunt şefi de stat, de guvern, diplomaţi, membri ai curţilor de conturi, judecători la foruri înalte, dar şi membri ai consiliilor de administraţie şi persoane care deţin funcţii de conducere ale regiilor autonome, ale societăţilor comerciale cu capital majoritar de stat şi ale companiilor naţionale.
Trebuie să declari dacă eşti prieten cu primarul
Pe pagina următoare a documentului, Banca Românească stabileşte „expunerea politică“ a clienţilor persoane fizice în cazul în care acestea sunt „persoane cunoscute public ca asociaţi apropiaţi ai persoanelor fizice care exercită funcţii publice importante“. Adică dacă sunt apropiaţi ai primarului, prefectului, consilierilor sau altor persoane publice. Documentul de la bancă spune că respectivii clienţi bancari trebuie să declare dacă au afaceri cu persoanele publice sau dacă au o „influenţă semnificativă“ asupra unor firme înfiinţate în beneficiul persoanelor publice menţionate mai sus.
Răspunsul băncii: „Am respectat legea“
GdS a întrebat oficial Banca Românească de ce le solicită clienţilor să comunice apartenenţa politică şi care este temeiul legal.
„Informaţiile de genul celor menţionate de dumneavoastră sunt solicitate în baza reglementărilor legale aplicabile la nivelul întregului sistem bancar, respectiv Regulamentul BNR nr. 9/2008 privind cunoaşterea clientelei şi Legea nr. 656/2002“, au răspuns reprezentanţii băncii.
Actele normative nu prevăd aşa ceva, dar nici nu interzic
Regulamentul Băncii Naţionale a României (BNR) nr. 9/2008, invocat de Banca Românească, nu face nici o referire la apartenenţa politică a clienţilor sau la expunerea politică a lor. Art. 8 din Regulamentul BNR stipulează că „pentru persoanele fizice trebuie obţinute cel puţin următoarele informaţii“: nume, prenume, pseudonim, după caz, data şi locul naşterii, domiciliu, cod numeric personal, număr de telefon, naţionalitate, ocupaţia, numele firmei la care lucrează, funcţia publică importantă deţinută, dacă este cazul, precum şi numele beneficiarului real. Nici vorbă despre expunerea politică a clientului sau despre relaţiile pe care acesta le are cu persoane publice. Preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor, Radu Graţian Gheţea, a declarat pentru GdS că în sistemul bancar se foloseşte sintagma de „persoane expuse politic“: „Prescurtat se spune PEP şi există o lege care stabileşte lucrul acesta. Nu a fost inventată de noi cei din sistemul bancar, ci există şi norme europene care spun lucrul acesta“. Gheţea a dat de înţeles că mai multe bănci au această practică de a se interesa de expunerea politică a clienţilor. Contactat telefonic, purtătorul de cuvânt al BNR, Mugur Şteţ, a precizat că „Regulamentul nr. 9/2008 al BNR stabileşte condiţiile minime pe care băncile trebuie să le ceară clienţilor săi, astfel că băncile pot solicita de la clienţi şi informaţii în plus, peste cele prevăzute prin Regulament. BNR verifică doar dacă sunt solicitate clienţilor condiţiile minime“.
Ce spun avocaţii
Avocaţii susţin că băncile nu trebuie să împingă lucrurile până la acest nivel. „Banca nu are dreptul să ceară date de acest gen, trebuie să se limiteze la posibilităţile financiare de acoperire a unui credit. Eu pot să am ce relaţii vreau eu şi cu cine vreau. Natura relaţiilor interpersonale nu trebuie să conducă la suspiciuni de natura murdăriilor financiare“, a precizat avocatul Constantin Belu.
Documentele puse la dispoziţia clienţilor Băncii Româneşti le puteţi descărca apasand aici.
Clienţii nu sunt obligaţi să semneze
Nici unul dintre cei intervievaţi în legătură cu acest subiect nu a putut preciza ce se întâmplă cu clientul care nu vrea să declare unei bănci care este apartenenţa sa politică sau ce relaţiile are cu persoanele care deţin funcţii publice. Reprezentantul Băncii Româneşti a menţionat doar că „informaţia trebuie furnizată, fiind o cerinţă legală“, fără a preciza cum pot fi sancţionaţi clienţii care refuză. Actele normative invocate anterior (Regulamentul BNR şi Legea nr. 656/2002) nu prevăd sancţiuni pentru persoanele fizice care nu vor să comunice datele cerute de entităţile supuse regimului prevenirii şi combaterii spălării banilor.
