Bugetarii cer salarii mai mari într-o perioadă în care economia a luat-o în jos, iar firmele private operează nenumărate disponibilizări. În Finanţele doljene unii se plâng că au salarii foarte mici, alţii tac chitic, pentru că pleacă acasă cu sume frumuşele.
Cum este criză financiară, sindicaliştii de la Direcţia Generală a Finanţelor Publice (DGFP) Dolj nu au avut bani nici de banderolele albe care ar fi trebuit să arate că sunt în grevă de avertisment. Protestul a avut loc, spun ei, dar banderolele au fost purtate „din doi în doi, din lipsă de fonduri“, spune liderul sindical Mitiţă Tudor. Greva de ieri nu a avut efectul scontat, în condiţiile în care profesorii îşi amânaseră deja protestele, deşi bugetarii afiliaţi la Alianţa SED LEX anunţaseră că protestele lor sunt de solidaritate faţă de cadrele didactice. Protestul a avut două scopuri: creşterea salariilor şi depolitizarea instituţiilor publice, pe de o parte, şi solidaritate cu profesorii, pe de altă parte. Cei 700 de finanţişti doljeni aflaţi în grevă de avertisment au protestat şi faţă de politizarea instituţiilor publice, prin numirea de directori pe criterii politice. „Finanţele sunt pe penultimul loc ca şi salarizare a bugetarilor. După noi mai sunt doar statisticienii. Pe de altă parte, tinerii de astăzi nu mai sunt stimulaţi că vor avansa în funcţii când văd că se politizează absolut totul“, a ţinut să precizeze Tudor. În instituţie, plaja salariilor este diversă. Unii iau foarte puţin, alţii – foarte mult, cu stimulente cu tot.
Nu le ajung 3.000 de lei pe lună
Referenţii şi, în general, cei care lucrează cu publicul se plâng că după 20-30 de ani de muncă au un salariu de încadrare de 1.000-1.200 de lei. La acesta se adaugă sporul de vechime (până la 25%). La cei cu funcţii de conducere se pune şi sporul de conducere (25%). Cu stimulente (care pot ajunge până la trei salarii), un bugetar „amărât“ de la Finanţe poate ajunge la un salariu între 3.000 şi 6.000 de lei pe lună. Adică mult mai mult decât în economia privată. Finanţiştii care au ceva vechime şi funcţii de conducere (şef de birou, şef de serviciu) au salariul de încadrare de 1.700-1.900 de lei. Cu sporuri şi cu stimulente, leafa se umflă binişor. Nici unul dintre aceştia nu s-a plâns ieri, în timpul grevei de avertisment. Ci doar aceia cu salariile foarte mici. „După 30 de ani vechime, am salariul de 780 de lei. Poate cineva trăi cu un astfel de salariu?“, spune Nicoleta Ciută, de la registratură. Luciea Banu, referent, are 27 de ani vechime, din care 20 în cadrul DGFP Dolj. Conform fluturaşului de salariu, are 1.054 de lei salariul de încadrare. „E foarte puţin după 20 de ani petrecuţi în această instituţie“, spune Luciea Banu. Protestatarii susţin că nici stimulentele nu mai sunt ce au fost. Când economia s-a comprimat, nici încasările la buget nu au mai curs şi au rămas restante doar firmele care oricum nu plătesc impozite.
Sindicaliştii arată cu degetul către bugetarii de lux
Finanţiştii susţin că există bugetari care mănâncă importante resurse bugetare degeaba. Este vorba despre înalţii funcţionari publici pe care nu-i poate da afară nimeni din Corpul Înalţilor Funcţionari, ci sunt plătiţi regeşte. „Eu am salariul maxim de încadrare de 1.920 de lei brut. Cu tot cu stimulente şi cu sporuri, ajung la 3.000 brut, dar după 30 de ani de vechime. Sunt plătiţi de la stat cu mulţi bani foştii prefecţi şi subprefecţi transformaţi în inspectori guvernamentali şi care primesc 4.000 de lei pe lună, plus 1.200 de lei pentru transport şi cazare gratis, ca să stea degeaba“, acuză Mitiţă Tudor.
Posibile disponibilizări din toamnă
Liderul sindical de la DGFP Dolj susţine că, dacă economia merge tot aşa de rău şi lunile viitoare, atunci „nu sunt excluse disponibilizări din toamnă sau restructurări de posturi“. Cel mai probabil, angajaţii Fiscului care au vechime de peste 30 de ani şi sunt plătiţi cu 3.000 de lei lunar este de preferat să iasă la pensie şi statul îi va plăti doar cu 1.400-1.500 de lei sub formă de pensie.
