Cu obişnuitul decalaj faţă de încetinirea economică, pieţele muncii din Europa au început să se anemieze în cursul anului trecut. În perspectivă, conform pronosticurilor, ocuparea forţei de muncă se va restrânge anul acesta atât în UE, cât şi în zona Euro, cu circa 2,5%, şi cu încă 1,5% în 2010, rezultatul fiind 8,5 milioane de locuri de muncă pierdute în doi ani, comparativ cu un total net de 9,5 milioane de locuri de muncă create în perioada 2006 – 2008.
Recesiunea a lovit puternic şi finanţele publice. În UE, se aşteaptă o creştere de peste 100% a deficitului bugetar, de la 2,3% din PIB în 2008 la 6% anul acesta, urmată de o nouă majorare, până la 7,25% în 2010. Deteriorarea radicală a poziţiei fiscale generale este cauzată, în parte, de încetinirea economică în sine, deoarece stabilizatorii automaţi sunt relativ extinşi în Europa, dar şi de pachetul considerabil de măsuri bugetare discreţionare, utilizate pentru stimularea activităţii economice.
Inflaţia se menţine foarte redusă
Inflaţia a înregistrat o scădere accentuată în ultimele luni, care va continua, după cum se prevede, în trimestrele III şi IV ale acestui an ca urmare a unor noi efecte de bază, a perspectivei economice precare şi a scăderii aşteptate a preţurilor la materiile prime. În ansamblu, proiecţiile pentru 2009 indică o inflaţie IAPC puţin sub 1% în UE (0,5% în zona Euro), care va atinge un minimum în ambele regiuni în trimestrul III. Pe măsură ce efectele de bază ale precedentelor creşteri de preţuri la energie şi alimente dispar din rata anuală la toamnă, inflaţia IACP ar urma să urce treptat pentru a atinge aproximativ 1,25% în 2010.
Perspectivele rămân incerte
În contextul în care lumea se confruntă cu cea mai gravă recesiune economică de la al doilea război mondial încoace, incertitudini considerabile persistă în ceea ce priveşte
perspectivele economiei şi ale inflaţiei. Riscul unei evoluţii mai sumbre decât se anticipa depinde în special de impactul crizei financiare şi de forţa buclelor feedback între diferitele sectoare ale economiei. Pe de altă parte, stimulentele monetare şi fiscale ar putea opera mai bine decât se sconta în sensul readucerii stabilităţii şi a încrederii pe pieţele financiare şi al susţinerii activităţii economice. În privinţa inflaţiei, riscul pare echilibrat anul acesta, generat de posibile evoluţii ale preţurilor la materiile prime şi de comportamentul de stabilire a preţurilor şi a salariilor.
