La aproape doua luni de la integrarea României in UE, cota de lapte este un subiect din ce in ce mai controversat. Pe piata de profil au aparut o serie de zvonuri cu privire la aceasta cota.
„Exista zvonuri ca la nivel inalt s-ar dori renuntarea la cota de lapte. O decizie in acest sens ar trebui insa negociata mai intâi la Bruxelles“, au declarat surse din domeniul agricol. Totusi, având in vedere faptul ca in UE exista deja o serie de tari mari producatoare de lapte si brânzeturi care, din pricina cotei, nu pot comercializa si procesa intreaga cantitate de lapte obtinuta – cum e cazul Olandei, de exemplu, e putin probabil ca UE sa accepte ca România sa renunte la aceste cote. „Cota de lapte va functiona atâta timp cât functioneaza pe teritoriul UE. Suntem o tara europeana, astfel ca se va renunta la cota de lapte când se va lua o decizie in acest sens la nivel comunitar, a declarat Georgeta Ionica, directorul Departamentului de Administrare a Cotelor de Lapte (DACL) din cadrul Regiunii 4 Craiova.
Cota alocata de UE, insuficienta pentru producatorii români
Asupra cantitatii de lapte pe care producatorii autohtoni o vor putea comercializa din acest an a existat o incertitudine inca de la sfârsitul anului trecut, când reprezentantii Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale (MAPDR) au declarat, in cadrul unei conferinte de presa organizate la Craiova, ca nu e exclus sa se ajunga la o reducere a cotei alocate. „In urma depunerii formularelor de solicitare a cotelor de lapte, valoarea lor depaseste cu 25% cota alocata României. Astfel, am luat decizia de a reduce cota alocata producatorilor“, a declarat Nicolae-Flaviu Lazin, ministru secretar de stat al MAPDR. Totusi, inainte de a reduce cota de lapte, DACL Craiova a demarat procesul de verificare si scanare a cererilor pentru cotele de lapte pentru a depista care e diferenta reala dintre cota alocata de UE si cea inregistrata prin solicitarea facuta de producatori.
Baza de date cu cota de lapte, pe ultima suta de metri
In ultima zi in care doljenii au putut depune cererile pentru cota de lapte fusesera insa depuse peste 22.000 de cereri. „In acest moment suntem in proces de definitivare a bazei de date. Pâna acum s-a finalizat aproximativ 99% din baza de date a Doljului si circa 95% din cea a regiunii“, a spus Georgeta Ionica.
O data obtinuta aceasta cota, nu este insa exclus ca o parte din producatori sa fie nevoiti sa-si instraineze acest drept. „In Polonia, de exemplu, in primul an de la integrare, producatorii au vândut peste 50% din cota obtinuta“, a spus Ionica.
Reversul medaliei ar fi ca românii sa obtina laptele, dar producatorii si procesatorii sa nu poata respecta normele de calitate impuse de UE. Astfel, o parte din cantitatea de lapte ar putea ajunge hrana pentru animale. Situatia este cu atât mai trista cu cât statul a renuntat sa mai dea subventii pentru achizitia de instalatii de muls. „Anul acesta nu se mai acorda subventii pentru achizitia de instalatii de muls si nici pentru tancuri de racire a laptelui (un fel de frigider unde se depoziteaza laptele)“, a declarat Valentin Bulumaci, directorul executiv adjunct al Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (DADR) Dolj.
Cota de lapte
In urma negocierilor cu Uniunea Europeana, România a obtinut o cota de lapte de 3,2 milioane de tone. Aceasta cota reprezinta, de fapt, cantitatea de lapte pe care producatorii autohtoni – fie ei individuali, microferme sau ferme – o vor putea comercializa la procesatori sau direct pe piata libera incepând din acest an.
