9.4 C
Craiova
vineri, 24 septembrie, 2021
Știri de ultima orăActualitateInterviuCe moștenire lasă Mihail Genoiu noului primar și Consiliului Local

Ce moștenire lasă Mihail Genoiu noului primar și Consiliului Local

Ce moștenire lasă Mihail Genoiu noului primar și Consiliului Local. Primar al Craiovei în perioada 2017-2020, Mihail Genoiu a vorbit despre ceea ce lasă în urma sa și ce proiecte „ar trebui continuate cu orice preț“. Într-un interviu acordat Gazetei de Sud, edilul a detaliat tot ceea ce s-a făcut în mandatul său, vorbind strict de proiectele cu fonduri europene. Asta pentru că fondurile europene sunt „singura variantă de dezvoltare a orașului“. Câți bani a atras municipiul Craiova prin Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020, ce proiecte sunt în derulare și, mai ales, pe ce s-a axat primăria în viitorul exercițiu financiar 2021-2027 aflați din interviul de mai jos.

Mihail Genoiu, primarul în funcție al Craiovei, a vorbit pentru GdS despre toate proiectele cu fonduri europene derulate de municipalitate, dar și despre viitoarele proiecte cu finanțare de la UE care ar trebui implementate pentru ca orașul să aibă o altă față și să devină mai atractiv, din toate punctele de vedere. Edilul a pomenit, astfel, de trenurile periurbane, de metroul de suprafață și de faptul că municipalitatea trebuie să se miște repede în exercițiul financiar viitor, pentru că va funcționa regula „primul venit, primul servit“. De aceea ar trebui furat startul, după cum a susținut Genoiu.

Gazeta de Sud: Ce proiecte europene aflate în implementare lăsați în spate sau, mai bine spus, lăsați moștenire noului primar și consiliu local? Se va putea vorbi de „greaua moștenire“?

Mihail Genoiu: Nu cred că va fi vorba de o grea moștenire, în sensul des folosit al acestei expresii, pentru că am ajuns la 183 milioane de euro atrase prin POR 2014-2020 și niciunul dintre proiecte nu este împotmolit, încurcat. Toate sunt în diverse faze de implementare. E adevărat însă că unele au mers mai rapid, altele mai greoi.

Ce proiecte europene are Primăria Craiova

GdS: Dați exemple concrete de astfel de proiecte europene.

M.G.: Aș vorbi de tot ce s-a lucrat în acești trei ani și câteva luni de mandat pe care i-am avut. Cred că este pentru prima dată când apare o suprapunere a proiectelor aflate în derulare, în execuție, și a proiectelor noi, aflate în faza de scriere a contractelor de finanțare, pe noile axe.

Deci, undeva se suprapune axa 2014-2020, care a fost prelungită, cu axa 2021-2027 și atunci am încercat să nu scăpăm nimic, să prindem absolut totul și am împărțit munca între angajații de la Direcția de Proiecte Europene. Ba chiar am captat și angajați de la alte compartimente, pentru a putea cuprinde întreaga arie. Eu aș împărți lucrurile în două, pentru că sunt proiecte aflate în derulare, și aici mă refer la contracte de finanțare semnate, unde suma totală este de aproape 183 de milioane de euro, și proiecte aflate în implementare.

Ce moștenire lasă Mihail Genoiu. Casa Rusănescu va deveni muzeu

GdS: Haideți să le luăm cel mai bine cronologic.

M.G.: OK. Primul proiect pentru care am obținut finanțarea este cel privind reabilitarea Casei Rusănescu. Ea a avut un studiu de fezabilitate, după care s-a trecut la perioada de proiectare. În cursul proiectării s-au constatat, ca la orice casă veche, multe lucruri care nu erau prinse în SF, și atunci s-a constatat că este nevoie de lucrări suplimentare. A fost și o problemă cu expertul, care a decedat și a trebuit să se reia procedura cu un alt expert. Acum suntem în situația în care proiectul va fi depus cu autorizație de construcție cu tot pentru a începe licitația pentru execuție. Acesta va fi un proiect care va fi supus în această formă finală noului Consiliu Local, pentru a-l aproba.

E singurul proiect pe monumente istorice pe care l-am avut. Pentru că aceste clădiri monument istoric a trebuit să îndeplinească mai multe criterii pentru a prinde finanțare europeană: să aibă rol de utilitate publică, rol cultural. Adică, după reabilitare nu va mai putea fi Casa Căsătoriilor, ci va avea rol de muzeu. Diferențele care apar față de SF sunt de la pretențiile pe care le are Ministerul Culturii pentru astfel de clădiri și de la lucrările ascunse apărute.

Proiectul are o valoare de 2.496.000 de euro, iar la final Casa Rusănescu se va transforma într-un muzeu al Craiovei. Sunt foarte multe lucruri care au fost adunate în ultima vreme pentru a fi expuse în această clădire. Oricum, municipalitatea suferă din acest punct de vedere, al clădirilor care să prezinte istoria Craiovei. Consiliul Județean mai are astfel de muzee, dar municipalitatea nu.

Ce moștenire lasă Mihail Genoiu. În ce stadiu sunt tramvaiele și proiectele privind reabilitarea căii de rulare

GdS: Cum stați cu tramvaiele și modernizarea liniilor de tramvai?

M.G.: Un proiect foarte important este cel cu tramvaiele, care reunește mai multe capitole. Este un proiect de 12.890.000 de euro, MOTRIC 1, care are în vedere reabilitarea căii de rulare a tramvaiului din zona Henry Ford. Aici proiectul a fost realizat, este în faza de verificare. Pentru componenta de stații de redresare de care are nevoie calea de rulare, caietul de sarcini este la departamentul achiziții, urmează să fie urcat în sistemul electronic de achiziții publice.

Ce moștenire lasă Mihail Genoiu. A fost selectat un câștigător pentru 17 tramvaie destinate Craiovei
Tramvaiele noi pentru Craiova nu vor sosi mai devreme de anul 2022

Proiectul are și o a treia componentă, cea de management al traficului. Acest sistem de management este deja în licitație, a fost depusă și o ofertă. Sistemul presupune o revizuire a tuturor intersecțiilor și a semaforizării, o altă undă verde, pentru că prioritar trebuie să fie tramvaiul pe toată calea sa de rulare: Calea Severinului – Calea București – Henry Ford.

Va fi modernizat și depoul de tramvaie

GdS: Și mai sunt alte două proiecte

M.G.: Un alt proiect este cel de modernizare a căii de tramvai de pe Severinului. Aici contractul de proiectare este în derulare, verificatorul a fost adjudecat. Cred că în curând se va depune proiectul și se va trece la licitația pentru execuție. Vorbim de calea de rulare de la Depou, de la Hanul Craiovița, până la ieșirea din oraș. Valoarea acestui proiect este de 12.200.000 de euro.

Mai este un al treilea proiect legat de tramvaie, în valoare de 13.300.000 de euro, care presupune modernizarea depoului. Un lucru obligatoriu în condițiile în care tramvaiele vor fi schimbate. Acest depou a fost scos la licitație, au fost niște observații făcute de cei interesați, observații pertinente, s-a retras caietul de sarcini, s-a redat proiectantului să-l completeze cu expertizele respective, iar licitația a fost reluată recent. Proiectul va fi completat cu cel derulat de Ministerul Dezvoltării privind achiziția celor 17 tramvaie, un proiect care fusese atribuit unei firme din Ucraina, dar au apărut probleme cu unele contestații. Sper să se anunțe cât mai repede câștigătorul, pentru a avea și aceste tramvaie.

Ce moștenire lasă Mihail Genoiu. Primele autobuze electrice sunt așteptate din 2021

GdS: Ce se întâmplă cu autobuzele electrice?

M.G.: Aici vorbim de proiectul MotricA, un proiect în valoare de 16.615.000 euro care prevede atât achiziția a 16 autobuze electrice, cât și a 16 stații de încărcare lentă și patru stații de încărcare rapidă. Contractul este deja semnat cu firma Solaris, iar din discuțiile pe care le-am avut cu reprezentantul Solaris pe România ar urma ca până la sfârșitul anului să ne trimită un prim autobuz de probă. După care, din ianuarie 2021 ar urma să vină și cele 16 autobuze electrice.

Ce moștenire lasă Mihail Genoiu. Licitația pentru furnizarea a 30 de autobuze electrice cu lungimea de 12 metri pentru municipiul Craiova a intrat în etapa de evaluare a ofertelor
Autobuz electric cu lungimea de 12 metri produs de Solaris

Asta însemnă că anul viitor ne va prinde cu autobuze electrice de 18 metri. Am și vorbit ca ele să aibă culoarea verde, nu alb-albastru, pentru faptul că sunt ecologice și trebuie să se distingă în trafic. Tot acest contract cuprinde și modernizarea și sistematizarea a patru intersecții, pe traseul pe care vor circula aceste autobuze, pentru că noi trebuie să facem dovada că transportul cu aceste autobuze este cel mai rapid.

GdS: Și mai vin și celelalte 30 de autobuze electrice.

M.G.: Da. Urmează și celălalt proiect cu 30 de autobuze electrice cu lungimea de 12 metri, în valoare de 20.216.000 euro. Caietul de sarcini a fost revizuit din cauza observațiilor, a fost prelungit termenul, iar acum avem șase oferte care au intrat în etapa de evaluare.

Piațetă în zona Fântâna Popova

GdS: Ce alte proiecte mai sunt în derulare?

M.G.: Mai este proiectul cu zona Fântâna Popova, un contract semnat pe 26.06.2019, proiect de 1.645.000 de euro. Este vorba de modernizarea a patru străzi, pentru care s-a semnat contractul de proiectare. A fost și depus, și verificat, s-a schimbat și valoarea lui, și este în lucru partea de proiectare pentru piațeța de la Fântâna Popova. Deci, sunt două execuții separate: străzile, pe de o parte și piațeta din jurul fântânii, pe de altă parte.

Fântâna Popova
Fântâna Popova, una dintre cele mai vechi din Craiova, construită în anii 1600

Un proiect de 2.393.000 de euro este Ambulatoriul de la Spitalul „Filantropia“, care este în faza de execuție. Chiar dacă termenul de execuție este de 15 luni, iar lucrările au început în vară, cred că gradul de execuție este undeva la 60%. Constructorul avansează foarte repede. Proiectul presupune reabilitarea clădirii și dotarea. El va fi gata mai devreme și vom avea și un ambulatoriu dotat cu tot ceea ce trebuie, ceva asemănător cu Clinica de Hematologie.

Și mai avem și Colegiul de Industrie Alimentară, proiect de 2.497.000 de euro. A fost semnat contractul pentru verificator, contractul pentru proiectare este în lucru, în câteva săptămâni el va fi predat pentru a începe licitația. Toate proiectele au o finanțare nerambursabilă de 98%.

Ce moștenire lasă Mihail Genoiu. Ce dificultăți apar la anveloparea blocurilor

GdS: Unde au apărut cele mai multe probleme?

M.G.: La anveloparea blocurilor. Este vorba de patru pachete de blocuri aflate în diverse stadii, cu valori cuprinse între 900.000 de euro și 1,5 milioane de euro. Unul dintre pachete se află la documentația de execuție. A fost finalizată procedura de achiziție a proiectului tehnic, s-a semnat și contractul cu verificatorul. S-au reluat licitațiile pentru că proiectanții inițiali nu au dus la capăt proiectarea.

Este foarte dificil să proiectezi în condițiile în care trebuie să treci prin foarte multe apartamente, să suni la ușă, să-ți deschidă proprietarii. E complicat, iar primii proiectanți au cedat. Dar un pachet este efectiv înaintat și este în perioada de achiziție a execuției. În total, este vorba de 18 blocuri care vor fi reabilitate termic. Este mai complicat pentru că se schimbă și țevile și trebuie să se treacă prin apartamente. De asta sunt mulți speriați, pentru că am mai scos odată execuția la licitație și nu s-a prezentat nimeni.

Executanții s-au speriat tocmai pentru acest mod dificil de a lucra cu cetățenii. Unul spune că și-a schimbat țevile și nu mai vrea. Păi, ai dat semnătură? Da, dar nu te las să intri la mine în apartament. Și de aici problemele. Constructorul trebuie să-și ducă lucrarea la capăt, este complicat.

Mai multe grădinițe vor intra în reabilitare

GdS: Sunt probleme și la proiectele cu grădinițele?

M.G.: Nu. Avem un pachet de patru grădinițe, unde proiectele sunt depuse pentru partea de proiectare și există vreo 20 de oferte de fiecare. Și aici contractele de finanțare sunt semnate și variază între 980.000 de euro și 1,5 milioane de euro. Ofertele sunt în evaluare și toate aceste grădinițe vor avea parte de o reabilitare totală și inclusiv de dotări. Și ar mai fi cele două școli – „Mircea Eliade“ și „Elena Farago“, unde sunt încheiate contractele de proiectare. Sunt în etapa de obținere a autorizației de la ISU pentru a se trece la execuția lor.

Mai avem și Spitalul „Victor Babeș“, partea de creștere a eficienței energetice (anvelopare), contract de 4,4 milioane de euro. S-a refăcut proiectul, a trecut prin Consiliul Local noua valoare a proiectării. În fine, mai avem și alte pachete cu trei grădinițe – Floare Albastră, Elena Farago și Piticot. Acestea au documentația gata și sunt în faza de obținere a avizului de la ISU pentru a se preda proiectarea și a începe licitația pentru execuție. Asta este tot ceea ce se află în derulare.

Noi am plecat de la o valoare a proiectelor de 47 de milioane de euro și am ajuns la 183 milioane de euro. Mai sunt proiecte și pe partea de digitalizare a municipalității pe alte programe, POCA și POIM, aflate în derulare. Și, ceea ce este cel mai important, cele trei contracte pentru cele trei spitale din subordinea primăriei. Cele în sumă totală de aproape 23 de milioane de euro. Sunt în derulare procedurile de achiziție pentru toate materialele necesare în combaterea noului coronavirus, la toate aceste spitale – Filantropia, Neuropsihiatrie și „Victor Babeș“.

Ce moștenire lasă Mihail Genoiu. Cum a apărut ideea trenului periurban

GdS: Ce urmează în exercițiul financiar viitor 2021-2027?

M.G.: Pentru următorul exercițiu financiar nu se poate pierde timpul. Înainte de a se contura aceste fonduri europene, vă spun că sunt foarte, foarte multe axe. Dacă până acum majoritatea proiectelor le-am derulat prin POR 2014-2020, prin ADR, acum este prima oară când sunt mult mai multe axe. Pe lângă Programul Operațional Regional, mai este și Programul de Reziliență, Programul Operațional de Transport, este și POIM, este și Tranziția Justă și deja vorbim de cinci axe pe care ne bazăm.

Așa arată un tren urban
Așa arată un tren urban

Foarte mult ne bazăm în acest moment pe capacitatea de a gândi felul în care să legăm fondurile europene cu un concept unic, dar din finanțări diferite. Vă dau și un exemplu: se vorbește tot mai mult de acel tren periurban. Este un lucru modern, un lucru de care orice oraș modern are nevoie. Poate nu acum, dar în viitor sigur are nevoie. Important este însă că sunt bani în noul exercițiu financiar, iar ei se pot obține prin Programul Operațional de Transport.

Ce s-a făcut

GdS: S-a făcut vreun pas concret în acest sens?

M.G.: Am luat legătura cu CFR și am luat toate planșele cu căile ferate din periurbanul Craiovei. Le-am identificat, le avem în lucru și putem stabili cât de curând acea optimizare a circuitului pe cale ferată. Se prefigurează o importantă cale de legătură pe axa Ford – Aeroport – Gară – Spitalul Regional – intersecția cu Drumul Expres Craiova-Pitești. Toate aceste puncte de interes sunt legate cu zona cea mai activă, din câte se pare, cea dinspre Filiași. Practic, aici ar fi un culoar pe care să circule trenul periurban.

Calea asta ferată există, a existat dintotdeauna și sunt bani europeni pentru reabilitarea ei. Există cale ferată uzinală de la Ford până la gară. Când lucra IUG-ul, trimitea piesele agabaritice cu locomotiva fabricii la magazia CFR de pe rocadă. Deci, există și cale de rulare de la fostul IUG până la gară. Toate punctele acestea de care am vorbit sunt legate de gară, iar aceste linii de cale ferată identificate pot fi prinse pe un proiect cu fonduri europene și reabilitate în așa fel încât să poată să funcționeze un tren modern, strict pentru persoane.

Sprijin de la JASPERS

GdS: Ce pași concreți a făcut Primăria Craiova în această privință?

M.G.: În primul rând, pentru acest tren periurban și pentru planul de mobilitate urbană, care este veriga de bază pentru accesarea fondurilor europene, am luat legătura cu JASPERS și cu consultanții săi. Asta pentru că primăria nu are astfel de specialiști. Cum vom proceda? Noi vom scoate la licitație, în baza unui caiet de sarcini pe care îl vom realiza cu ajutorul celor de la JASPERS, și vom contacta o firmă specializată în planuri de mobilitate, iar firma respectivă va face acest studiu de mobilitate.

Studiul va fi consultat și de specialiștii JASPERS, pentru a vedea dacă este ceea ce ne dorim, iar după aceea să ne ducem să obținem fondurile europene. Am plecat pe modul cel mai profesionist, nu facem nicio improvizație, nu ne dăm noi cu părerea, nu ne dăm specialiști, nu inventăm specialiști. Totul va reieși din studii făcute de cele mai importante instituții.

Mai mult decât atât, tot ceea ce însemnă accesare de fonduri europene pe axele viitoare trebuie să fie proiecte care să fie prinse în Strategia Integrată de Dezvoltare a Orașului, în baza căreia am accesat proiectele amintite anterior. Nu le ai în strategie, nu te poți duce să obții foduri pe nu știu ce axă că așa vrei tu, dar proiectul nu este prins în strategia de dezvoltare.

Ce moștenire lasă Mihail Genoiu. Ce face Banca Mondială pentru Craiova

GdS: Ce implicare are Banca Mondială?

M.G.: Această strategie trebuie actualizată și suntem în lucru cu Banca Mondială pentru acest aspect. Dintre toate orașele mari din țară, Banca Mondială a selectat Craiova pentru a lucra la această strategie. Am avut o videoconferință cu cei de la Banca Mondială, i-am întrebat de ce au ales Craiova. Au spus că am avut cea mai frumoasă poveste de dezvoltare, din punctul lor de vedere. Au sesizat însă faptul că avem o problemă în promovarea realizărilor și a orașului. Banca Mondială ne face studiul în parteneriat cu noi și cu Ministerul Dezvoltării. Practic, pe noi nu ne costă nimic.

Primăria Craiova își permitea să plătească un astfel de studiu, dar pentru noi importantă este garanția pe care ți-o oferă un astfel de consultant. Una este să spui că strategia de dezvoltare a orașului este făcută de o firmă no-name și alta e să spui că este făcută de Banca Mondială. Altă putere, altă greutate are strategia ta. Acum, cu strategia de dezvoltare făcută de Banca Mondială, cu Planul de Mobilitate făcut în colaborare cu JASPERS încep toate. Acest tren periurban pe care îl avem în studiu, pe Programul Operațional de Transport, cu punctele intermodale.

Punctele intermodale vor fi stabilite prin Planul de Mobilitate

GdS: Ce presupun aceste puncte intermodale?

M.G.: Ce înseamnă un punct intermodal? Păi unul ar putea fi identificat la aeroport. Coboară cetățeanul din avion, se uită pe aplicația orașului și vede cum poate să ajungă la spital, sau unde vrea el. Vede că în gară este punctul intermodal cu autobuzul nu știu care, pentru a ajunge la destinație, sau cu trenul periurban pentru a merge la Filiași. Asta însemnă punct intermodal, să cobori dintr-un mijloc de transport și să poți să-ți continui imediat drumul spre destinație, să nu ai pauză, să nu fi nevoit să mergi pe jos nu știu cât până la stația de autobuz.

Punctele intermodale vor fi stabilite de acest plan de mobilitate. E posibil ca pe lângă punctele pe care le-am enumerat pentru zona de nord-est să apară și altele pentru zona de sud, în Romanești. Ele o să lege sudul județului, toate cursele interjudețene care ajung în Craiova, cu continuare în diverse puncte ale orașului. Pe lângă aceste puncte intermodale este posibil să apară și un metrou de suprafață în interiorul orașului, pe lângă liniile de tramvai, care să lege toate aceste puncte.

Metroul de suprafață, complementar cu tramvaiul

GdS: Cu ce vine în plus acest metrou de suprafață?

M.G.: Trenul periurban circulă în afara Craiovei și unește toate comunele importante din jurul municipiului. Inițial, el a purtat denumirea de tren metropolitan. Dar cum la noi Zona Metropolitană este foarte întinsă, ajunge practic până la Dunăre, a trebuit să-l redenumim și să devină tren periurban. Adică leagă comunele din Zona Metropolitană, dar doar pe cele din împrejurul Craiovei. Cetățeanul circulă cu acest tren, are puncte intermodale unde se dă jos și se urcă în alt mijloc de transport și ajunge acolo unde are treabă. Iar acel mijloc de transport trebuie să fie cel mai rapid.

De aceea și pe acele axe pe care am depus proiecte pentru achiziționarea de autobuze electrice a trebuit să demonstrăm că aceste mijloace sunt cele mai rapide, mai rapide decât propriul autoturism. Ideea este, până la urmă, să scoți circulația mașinilor în afara orașului sau să elimini cât mai mult circulația mașinilor în oraș. Ăsta e conceptul și acestea sunt axele pe care poți să le accesezi. Partea de transport intermodal este pe Programul Operațional de Transport, dar va fi și pe Programul Operațional Regional, de asta trebuie țopăit pe axe. Tu ai SF-urile, ai gândirea, după care trebuie umblat după finanțare, fiecare unde intră.

Revenind la întrebare, trenul de suprafață trebuie să fie complementar cu tramvaiul, acolo unde nu este tramvai. Deja reabilităm liniile de rulare și venim cu tramvaie moderne, refacem și sistemul de management al circulației pentru a prioritiza mijloacele de transport în comun, discutăm de un transport rapid. Avem pe POR extinderea căii de rulare a tramvaiului, pe lângă SIF, pe strada Tufănele, și cred că există o extindere și în zona Sărarilor.

Piste de biciclete în tot orașul

GdS: Există vreun proiect și pentru piste de biciclete?

M.G.: Cea mai importantă componentă a banilor europeni este acest plan de mobilitate, cu scoatere mașinilor în afara orașului, iar pe de altă parte cu lărgirea și funcționalitatea pistelor pentru biciclete. Am avut surpiza să primim un studiu de fezabilitate făcut de o asociație a rutierilor din Craiova, un studiu foarte bine făcut. L-am primit sub formă de sponsorizare, iar el va fi o componentă a acestor proiecte pe tot ce înseamnă piste de biciclete.

Însă nu vorbim de fracțiuni sau frânturi de piste, ci de o continuitate între pistele existente. O transformare a lor în piste funcționale și crearea de alte piste în viitor, pentru a lega între ele punctele de interes. Adică nu pleci cu bicicleta de pe Calea București, vrei să ajungi în Parcul Romanescu, iar în centru se rupe circuitul pentru că nu mai există piste pentru biciclete și pe strada Unirii. Tot acest păienjeniș al pistelor pentru biciclete este prins în acest studiu pe care l-am primit și care va fi finanțat pe noile axe.

Transport gratuit pentru elevi

GdS: Sunt proiecte și pentru transportul gratuit al elevilor?

M.G: Cea mai importantă sumă va fi pe mobilitate urbană și vor putea fi accesate din nou mijloace de transport ecologice. Aici vor intra, în mod sigur, autobuzele electrice pentru școli, acel transport gratuit al elevilor de care am mai discutat și care va fi foarte important în special pentru zonele aglomerate, cu este Carol I – Elena Cuza, unde se formează aglomerație când vin părinții după copii.

Aceste autobuze o să preia copiii din cartiere. Vor fi două-trei dimineața, două-trei la prânz, care duc și aduc copiii la și de la școală. Se punea problema că dăm oamenii afară de la RAT. Nu, pentru că personalul care se ocupa cu alte activități, taxatoarea de exemplu, va fi acum persoana de încredere, omul care îți preia copilul de acasă, va răspunde de el și ți-l va aduce acasă după ore.

„Am furat startul, pentru a fi primii care depunem aceste proiecte“

GdS: Ați furat startul pentru noul exercițiu financiar?

M.G.: Acestea sunt domeniile la care lucrăm și trebuie absolut continuate, pentru că sunt sume foarte mari de obținut. Exercițiul financiar următor va avea și o noutate: primul venit, primul servit. De asta am furat startul, pentru a fi primii care depunem aceste proiecte. Asta îmi doresc eu de la viitorul Consiliu Local, indiferent de culoarea politică. Singura variantă de dezvoltare a orașului este ca în următorii ani să te axezi pe fondurile europene, singurii bani care îți asigură dezvoltarea.

Dorința mea este să realizăm tot ceea ce am expus, noi să fim printre orașele de top. Consiliul local poate să fie critic, să spună ce este bine și ce nu, dar nu trebuie să frâneze aceste proiecte. Nimeni nu are nevoie acum de tren periurban, dar în viitor? Dacă vine o firmă mare și vede că ai toate aceste lucruri se așează aici. Dacă vede că nu ai nimic, niciun mijloc modern de transport și te plimbi cu căruța dintr-o parte în alta, pleacă.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI DE ULTIMA ORĂ

Cupa României / „U“ Craiova – CFR Cluj, scor...

Universitatea Craiova s-a impus în 16-imile de finală în...

ȘTIRI GdS