16.2 C
Craiova
vineri, 29 martie, 2024
Știri de ultima orăActualitateInterviuAndrei Butaru, directorul DSVSA Dolj: „Oricine poate fi un vehicul al virusului pestei porcine africane“

Andrei Butaru, directorul DSVSA Dolj: „Oricine poate fi un vehicul al virusului pestei porcine africane“

Numărul focarelor de pestă porcină africană a ajuns la aproape 580 şi a fost descoperit în 100 de localităţi din opt judeţe, potrivit celui mai recent bilanţ al autorităţilor. Până în prezent au fost sacrificaţi peste 78.000 de porci din ferme şi gospodăriile populaţiei. Doljul nu se află printre judeţele afectate, dar autorităţile încearcă să prevină apariţia bolii, având în vedere rapiditatea cu care se răspândeşte virusul. De ce sunt ucise şi animalele sănătoase atunci când este descoperit un focar, cât de periculoasă este boala şi ce putem face pentru a preveni apariţia ei aflaţi din interviul pe care ni l-a acordat Andrei Butaru, directorul Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Dolj.

Gazeta de Sud: În ciuda tuturor măsurilor care se iau, pesta porcină africană avansează în ţara noastră. De ce se întâmplă acest lucru şi cum se situează judeţul nostru din acest punct de vedere?
Andrei Butaru: Pesta porcină africană este o boală care evoluează pentru prima dată în România. Primele focare au fost descoperite anul trecut în Satu Mare. Anul acesta, s-a extins în Tulcea, Constanţa şi judeţele limitrofe. Fiind pentru prima dată în ţara noastră, este o mişcare rebelă deoarece organismele, luând contact cu acest virus destul de dur, ajung repede la exitus, adică procentul de mortalitate poate să ajungă la sută la sută. În ceea ce priveşte extinderea acestei boli, serviciile veterinare din România fac tot ce este posibil să limiteze aceste focare în locurile în care au apărut, dar, din păcate, atât mişcarea oamenilor, cât şi mişcarea animalelor necontrolat şi în dispreţul legii pot duce la apariţia unor focare în alte locuri, în care nimeni nu s-ar aştepta. Ca principal vehicul de transmitere a bolii este porcul mistreţ. Trebuie să precizăm că aceasta este o boală specifică porcului şi nu se transmite la om. Dacă poate fi un lucru bun la această boală, acesta este. Nenorocirea este că impactul economic pentru crescătorii de animale şi, în general, pentru economia ţării este foarte mare. Un focar apărut undeva presupune sacrificarea tuturor animalelor, şi a celor afectate de boală, şi a celor temporar sănătoase. Nu există tratament, nu există vaccin pentru pesta porcină africană, iar măsurile care se iau sunt vânătoarea, în cazul porcului mistreţ, şi sacrificarea, în cazul porcului domestic. Din punct de vedere al judeţului Dolj, la momentul la care discutăm nu evoluează pesta porcină africană. Acest lucru nu înseamnă însă că nu luăm toate măsurile de precauţie. Am avut întâlniri la toate nivelurile, începând cu comandamentul local de combatere a bolilor, al cărui preşedinte este prefectul judeţului, cu asociaţiile de vânătoare, cu fondurile de vânătoare care sunt private, cu fermierii şi, prin medicii veterinari, cu ceilalţi cetăţeni din comunele în care sunt crescători de porci. Am luat toate aceste măsuri şi controlăm orice mortalitate la porc. Colegii noştri sunt anunţaţi de proprietari, fac autopsiile la animalele moarte, recoltează probe, facem analize în laboratorul nostru, iar dacă avem suspiciuni, trimitem la Bucureşti pentru confirmare. Nu trebuie să cădem în panta cealaltă, adică nu trebuie să ne isterizăm şi să credem că orice mortalitate vine din zona pestei porcine africane. Eu insist pe tema invitaţiei la calm atât din partea colegilor noştri medici veterinari, cât şi a populaţiei, astfel încât să putem pune un diagnostic de certitudine, bazat pe probe ştiinţifice.

„Oamenii au avut reacţii foarte curioase în momentul în care au aflat că într-o localitate a apărut boala“

GdS: Oamenii sunt speriaţi pentru că depistarea unui astfel de focar înseamnă sacrificarea tuturor animalelor. De ce se iau aceste măsuri atât de drastice şi trebuie sacrificaţi şi porcii sănătoşi?
A.B.: În momentul în care este afectat un lot de animale, mortalitatea poate să ajungă la sută la sută, şi atunci condiţia obligatorie este să dispară gazda, ca virusul să nu mai aibă pe ce să se grefeze, şi de aceea s-a luat măsura radicală de sacrificare a animalelor, astfel încât să nu avem sursă de boală în continuare. Este o măsură dispusă de Comisia Europeană, pe care au luat-o şi alte state membre, şi, fiind stat membru, trebuie să ne supunem unor normative. De altfel, toţi cetăţenii care suferă pierderi prin uciderea animalelor sunt despăgubiţi. Despăgubirea se face de o comisie care este organizată în condiţiile legii, din reprezentanţi de la DSVSA, de la prefectură, de la consiliul local, cât şi de la Direcţia Agricolă. Se stabileşte valoarea animalului, în funcţie de rasă, vârstă, sex, precum şi de valoarea genetică a acestuia, iar despăgubirea se face la preţul pieţei.

GdS: Practic, dacă se depistează un focar, se trece la uciderea tuturor acelor animale, chiar dacă e bolnav doar un porc din 300, să zicem.
A.B.: Există şi varianta sacrificării preventive, care este legală, este consemnată în decizia Comisiei Europene, tocmai în ideea de a nu avea sursă de virus în zona respectivă şi a limita focarul pentru că, în momentul în care am ţine celelalte animale care n-au fost afectate de boală, dar sunt potenţial contaminate, n-am face decât să vehiculăm virusul dintr-o parte în alta. Oamenii, în general, au avut reacţii foarte curioase în momentul în care au aflat că într-o localitate a apărut boala, pot să înceapă să îşi sacrifice animalele, să vândă carnea pe un preţ mai mic, şi atunci cei care o consideră un chilipir îşi aduc boala singuri acasă. Spun asta şi prin experienţa focarului de gripă aviară de la Cetate, în care noi trebuia să sacrificăm păsările, iar oamenii le puneau în căruţe şi le duceau în satele vecine, iar acest lucru nu face decât să ducă virusul mai departe. Din acest motiv s-au stabilit aceste măsuri: se blochează localitatea şi se ucid animalele.

Peste 100.000 de porci în Dolj

GdS: Deci, când apare virusul, se ucid toate animalele din întreaga localitate, nu numai dintr-o fermă?
A.B.: Pe normativ sunt cuprinse clar zonele de protecţie şi zonele de supraveghere. Pentru localităţile noastre, zona de supraveghere este pe o rază de 10 km, iar zona de protecţie este pe o rază de 3 km. Măsurile se iau şi în funcţie de ce se stabileşte prin ancheta epidemiologică. De altfel, s-a revenit cu un plan de măsuri pentru mistreţi şi s-a mărit zona de supraveghere la 13 km şi zona de focar la 8 km, astfel încât să se poată face împuşcare, dar nu împuşcare la goană, ci la pândă. Sunt o serie de tehnici care se stabilesc în momentul în care apare boala.

GdS: În judeţul Dolj, unde se află cele mai importante ferme, care ar putea fi zonele afectate şi care este efectivul total de animale?
A.B.: Pesta porcină africană poate apărea oriunde, depinde de vehiculul care a adus-o: omul, porcul mistreţ, etc. Măsurile pe care le luăm constau în a controla tot ce moare şi tot ce este bolnav, recoltăm probe şi facem analizele necesare astfel încât să depistăm virusul cât mai repede. În ceea ce priveşte efectivele de animale, avem patru ferme în judeţ, una este mai mare, are în jur de 17.000 de capete de animale, în Băileşti, iar celelalte ferme au între 1.800 – 2.000 de capete, deci în total sunt aproximativ 20.000 de porci în aceste ferme, iar în gospodăriile oamenilor sunt în jur de 90.000 de porci.

„Carnea nemarcată poate să fie un pericol pentru orice cetăţean care o aduce acasă“

GdS: În ultimul timp a crescut gradul de precauţie în rândul fermierilor şi al oamenilor, în general?
A.B.: Fermierii sunt controlaţi destul de des, în special pentru a ne asigura că respectă măsurile de biosecuritate. Cu ei este uşor de lucrat pentru că e afacerea lor, iar interesul nostru este ca afacerea lor să meargă, nu să piară. Lucrurile sunt mai delicate în ceea ce priveşte gospodăriile populaţiei, unde oamenii trebuie să anunţe orice problemă. Dacă ei anunţă din timp, putem descoperi boala din faşă. Dacă anunţă târziu, virusul poate să se ducă mai departe fără să avem control asupra lui.

GdS: O altă măsură de precauţie a fost şi interzicerea comerţului cu porci în judeţ.
A.B.: A fost o măsură stabilită de ANSVSA. Limitând circulaţia porcului, limităm şi boala şi putem lua măsurile în focarul respectiv.

GdS: Ce putem face fiecare dintre noi pentru a evita apariţia acestei boli pe teritoriul judeţului nostru?
A.B.: În general, fermierii ştiu ce au de făcut. Restul populaţiei trebuie să ştie că nu trebuie să cumpere carne chilipir din alte locuri decât din magazinele autorizate. Carnea nemarcată poate să fie un pericol pentru orice cetăţean care o aduce acasă, prepară ceva din ea, iar resturile menajere le duce la un alt porc, care automat se contaminează. Medicii noştri au avut discuţii cu crescătorii de animale, iar aceştia au aflat că nu trebuie să intre la coteţul porcului cu hainele de stradă, să nu aducă oameni în vizită acolo pentru că oricine poate fi un vehicul al virusului pestei porcine africane. Inclusiv ducerea unei scroafe la montă poate fi o sursă de a contamina un animal sănătos.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS