7.6 C
Craiova
duminică, 28 noiembrie, 2021
Știri de ultima orăActualitateInterviuSorina Sorescu, preşedinta Fundaţiei „Marin Sorescu“: Sorescu, cel mai tradus și publicat scriitor român în străinătate

Sorina Sorescu, preşedinta Fundaţiei „Marin Sorescu“: Sorescu, cel mai tradus și publicat scriitor român în străinătate

marin sorescu

În ultimul deceniu, au apărut traduceri ale operelor lui Marin Sorescu (foto) în sârbă, bulgară, catalană și suedeză, iar în prezent sunt în aşteptare pentru publicare în 2016 încă cinci volume de traduceri: două în catalană, două în spaniolă şi unul în persană. Din păcate, în Craiova nu s-au organizat anul acesta Zilele „Sorescu“, iar proiectul Fundației „Sorescu“, de organizare a celor două case memoriale de la Bulzești și București, nu se poate finaliza deoarece fundaţia deţine numai 95 la sută din proprietatea asupra celor două imobile, iar deţinătorii restului de 5 la sută deocamdată blochează acest demers.
Nepoata lui Marin Sorescu, conf. univ. dr. Sorina Sorescu, președinta Fundației Culturale „Marin Sorescu“, a radiografiat pentru GdS câteva probleme cu care se confruntă fundația.
Ion Jianu: Pe 8 decembrie se împlinesc 19 ani de la moartea lui Marin Sorescu. Cum aţi descrie primele două decenii de posteritate ale marelui poet?
Sorina Sorescu: Din păcate, în ultimii ani de viaţă, Marin Sorescu a trecut printr-un con de umbră, care s-a prelungit şi în primii ani de posteritate. Dar acesta a fost contextul anilor ‘90 şi începutul anului 2000, când toţi marii scriitori români au fost contestaţi, atacaţi, supuşi reconsiderării unor critici literari care nu ştiau nici ei să-şi definească criteriile. Ce pot să vă spun e că Marin Sorescu a trecut cu bine şi acest „examen“, cu toate nedreptăţile date de criza profundă prin care trecea, de fapt, critica literară autohtonă. Ultimul deceniu a fost un deceniu de revenire a lui Sorescu în actualitate. Mai întâi, printr-un proiect coerent de reeditare, propus de Editura Art din Bucureşti. Reeditările în condiţii profesioniste au refăcut legătura cu publicul larg. Să vă dau un exemplu relevant pentru cât de citit (şi cât de solicitat pe piaţa de carte) este şi acum Marin Sorescu. Romanul „Trei dinţi din faţă“ (ediţie necenzurată) a fost publicat, între 2007 şi 2015, în patru ediţii. De asemenea, Sorescu este, în continuare, un autor foarte tradus şi publicat în străinătate. În ultimul deceniu, au apărut traduceri în sârbă, bulgară, catalană, suedeză. Acum sunt în aşteptare pentru publicare încă cinci volume de traduceri: două în catalană, două în spaniolă şi unul în persană. Sper să apară în cursul anului viitor.
I.J: Se reconfirmă și după moarte reputaţia lui Marin Sorescu de a fi cel mai tradus și publicat scriitor român în străinătate.
S.S.: Indiscutabil. Nu e doar reputaţie, ci… realitate, un fenomen din ce în ce mai extins de la an la an. La rândul lor, exegeţii români îl redescoperă pe Marin Sorescu, acordându-i atenţia cuvenită de autor fundamental. În 2014, au apărut două importante studii monografice semnate de academicianul Grigore Brâncuş şi de un foarte promiţător tânăr critic clujean, Cosmin Borza. Putem, aşadar, să vorbim de un început de clasicizare, proces care desigur că va continua în deceniile următoare.

Lipsă de comunicare între fundație și primărie

I.J: S-ar părea că în acest an între Fundaţia „Marin Sorescu“ (preşedinte: Sorina Sorescu) şi oficialităţile locale a existat o regretabilă lipsă de comunicare, fapt pentru care nu s-a organizat ediţia 2015 a tradiţionalelor Zile „Marin Sorescu“, deşi primăria a alocat un buget consistent pentru acest eveniment. Purtătorul de cuvânt al primăriei a declarat în august, pentru GdS, că vina ar fi a fundaţiei ce o conduceţi, acuzându-vă că nu aţi prezentat din timp un proiect de organizare a acestor manifestări „Sorescu“ 2015…
S.S.: Am fost şi eu luată prin surprindere de afirmaţia oficialului primăriei. Eu, ca preşedintă a Fundaţiei „Sorescu“, nu am fost în nici un fel înștiinţată că ar fi trebuit să prezint un proiect de organizare! La rândul meu, încercasem în mod repetat, în prima jumătate a anului 2015, să iau legătura cu primăria prin intermediul domnului Cosmin Dragoste (manager al Casei de Cultură „Traian Demetrescu“ – n.r.), care se ocupase de organizarea ediţiei din 2014 a Zilelor „Marin Sorescu“. S-a eschivat tot timpul să-mi dea un răspuns la întrebările în legătură cu organizarea ediţiei din acest an. Vă daţi seama cât de uimită (şi de revoltată!) am fost să aflu din presă că primăria a prevăzut un buget atât de consistent şi că dă vina pe mine că nu se organizează Zilele „Sorescu“. A doua zi după ce Gazeta de Sud a consemnat declaraţia domnului Ionuţ Pârvulescu (purtătorul de cuvânt) despre Zilele „Sorescu“ (2015) – asta fiind în partea a doua a lunii august -,  am trimis proiectul  Zilelor „Sorescu“ 2015 la primărie – pentru că era deja făcut. Cu toate insistenţele de a primi un răspuns, m-am lovit de acelaşi zid de tăcere. Programasem evenimentul pentru sfârşitul lui octombrie, dar eram dispusă să schimb data pentru noiembrie sau chiar decembrie (lunile de iarnă au inconvenientul imposibilităţii organizării unor manifestări în aer liber). Din presă, am aflat că primăria a găsit alt pretext să nu se mai organizeze deloc, și anume neînţelegerile din familia Sorescu. Eu alesesem pentru proiect exact acele niveluri şi componente ale valorificării lui Marin Sorescu care nu au legătură cu drepturile de autor sau moştenirea imobiliară (motivele de conflict).
I.J: Şi acest proiect ce cuprindea?
S.S.: Proiectul avea în vedere, în primul rând, colaborarea cu Universitatea din Craiova, în două planuri: 1) constituirea unei echipe de cercetători pentru realizarea unei baze de date, a unui site bio-bibliografic şi digitizarea manuscriselor şi 2) reluarea Colocviului Internaţional de Exegeze şi Traductologie „Marin Sorescu“ (am organizat deja trei ediţii în perioada 2007-2010, dar a trebuit să le întrerup din lipsă de finanţare). Acestea ar putea deveni componente esenţiale ale procesului de clasicizare despre care vorbeam mai devreme. Se putea adăuga şi un spectacol „Sorescu“, dar nu o improvizaţie, ca pe vremea fostei administraţii, ci un proiect de sine stătător, cu o punere în scenă a unei lucrări de valoare, care să intre apoi în repertoriul curent al teatrului. Pentru asta nu era însă timp în doar câteva luni… Mă tem că, de fapt, nu s-a dorit organizarea Zilelor „Sorescu“ şi că oficialii primăriei au căutat tot felul de motive ca să nu fie ei responsabili. Nu cred că e vina primăriţei, ci a directorilor de instituţii culturale din subordinea ei, care nu vor să-şi bată capul cu lucruri la care nu se pricep. Aici s-a blocat comunicarea dintre fundaţie şi primărie. Într-un viitor interviu, voi face o pledoarie pentru organizarea unei ediţii mai consistente în 2016.
I.J: Ce apariţii editoriale Sorescu aveţi pregătite?
S.S.: În planul editurii Art (Bucureşti) pe 2016, editură care deţine dreptul de tipărire în limba română a operei lui Marin Sorescu, se află „Integrala poeziei lui Marin Sorescu“ (două volume de poezie lirică), la care va fi adăugată integrala „La Lilieci“. Tot pentru 2016, am programat apariţia unei antologii de sonete şi o ediţie bilingvă a piesei „Vărul Shakespeare“.

Casele memoriale „Sorescu“, blocate pentru 15.000 de euro

I.J: Mulţi oameni de cultură îşi exprimă nedumirea asupra faptului că locuinţele în care a locuit marele Marin Sorescu nu sunt transformate în case memoriale. Nu există disponibilitate din partea Fundaţiei „Marin Sorescu“ sau sunt unele probleme care vă depăşesc?
S.S.: Împreună cu membrii fondatori ai fundaţiei, fraţii şi surorile lui Marin Sorescu şi Virginia Şeitan-Sorescu (soţia lui Marin Sorescu), am redactat două scrisori de intenţie în vederea colaborării cu instituţii culturale pentru amenajarea celor două case memoriale „Marin Sorescu“: Muzeul Literaturii Române (pentru casa lui Sorescu din strada Grigore Alexandrescu nr. 43 din Bucureşti) şi Biblioteca „Aman“ Craiova (pentru casa de la Bulzeşti). Casele ar urma să fie amenajate muzeal şi deschise permanent pentru vizitare. La Bulzeşti, intenţionăm să reconstituim spaţiul de locuit al marelui poet, biroul de lucru de vacanţă şi atelierul de pictură. La Bucureşti, urmează să se reconstituie biblioteca şi spaţiul de scris şi să se realizeze o expoziţie permanentă a operei. Ambele case memoriale vor fi astfel amenajate încât să permită organizarea de evenimente culturale (proiectele vor include amenajarea unor săli de conferinţe şi de spectacole). Disponibilitatea şi ideile organizatorice există. Problema este că fundaţia deţine numai 95 la sută din proprietatea asupra celor două imobile, iar deţinătorii restului de 5 la sută deocamdată blochează demersul nostru. Cum s-ar spune, suntem în dispută pentru un procent de 5 la sută, care valorează aproximativ 15.000 de euro.
I.J: Ar fi trebuit ca autoritățile locale/județene (sau sponsori) să se implice în acest caz, așa cum ar fi firesc într-un oraș cu pretenții de capitală culturală europeană…
S.S.: Sper să găsim în viitorul apropiat soluţii pentru a depăşi acest impas.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI DE ULTIMA ORĂ

O prostituată l-a dat de gol pe un bărbat...

O prostituată l-a dat de gol pe un bărbat...

ȘTIRI GdS