Noua lege a salarizării unitare ar urma să fie aplicată în limitele stabilite pentru cheltuielile de personal, fără majorări uniforme care să adâncească inechitățile din sistem. În ceea ce privește pensiile, programul Guvernului Niculescu prevede indexarea acestora începând din 2027, cu o atenție specială pentru pensionarii cu venituri mici. Măsurile trebuie să respecte însă țintele de reducere a deficitului bugetar.
Noua lege a salarizării unitare va trebui să respecte plafoanele de cheltuieli asumate de Guvern, potrivit programului de guvernare depus de Executivul condus de Luca Niculescu. Documentul prevede o reformă a sistemului de salarizare din sectorul public, cu accent pe corectarea inechităților, stabilirea unor reguli predictibile și corelarea cheltuielilor de personal cu obiectivele de consolidare fiscal-bugetară.
Potrivit programului, cheltuielile de personal ar urma să scadă gradual, de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% din PIB în 2031. Aplicarea legii salarizării unitare trebuie să se încadreze în această traiectorie, iar impactul bugetar complet pentru perioada 2027–2030 va trebui avizat de Ministerul Finanțelor și să fie compatibil cu obiectivele fiscal-bugetare.
„Spațiul fiscal va fi utilizat pentru corecții structurale ale inechităților din sistemul de salarizare, nu pentru majorări uniforme care le adâncesc”, se arată în document.
Executivul își propune, astfel, să introducă o ierarhie salarială predictibilă, să justifice acordarea sporurilor și să lege plata de performanță. În același timp, reorganizarea administrației publice și digitalizarea sunt prezentate drept instrumente pentru eficientizarea cheltuielilor și reducerea risipei.
Indexarea pensiilor, prevăzută din 2027
În privința pensiilor, programul de guvernare prevede indexarea acestora începând din 2027, cu obiectivul menținerii puterii de cumpărare a pensionarilor. Documentul acordă o atenție specială persoanelor cu pensii mici și categoriilor vulnerabile.
Măsurile de indexare și sprijin social trebuie însă corelate cu strategia fiscal-bugetară și cu impactul calculat de Ministerul Muncii și verificat împreună cu Ministerul Finanțelor înainte de elaborarea bugetului.
Programul stabilește și o limită pentru cheltuielile cu asistența socială, care trebuie să rămână sub 12,2% din PIB. De asemenea, documentul prevede că niciun alt drept social nu va fi indexat peste creșterea PIB nominal.
Guvernul își asumă menținerea sprijinului pentru pensionarii cu venituri mici și pentru persoanele vulnerabile, dar precizează că măsurile trebuie să se încadreze în traiectoria de reducere a deficitului bugetar.
Sprijin social în funcție de venituri
Programul de guvernare prevede că noile măsuri de sprijin social vor fi acordate țintit, în funcție de veniturile beneficiarilor sau de criterii de vulnerabilitate. Fiecare măsură trebuie să aibă o sursă de finanțare identificată, un impact bugetar estimat și o durată stabilită.
În același timp, salariile din sectorul public și prestațiile sociale ar urma să evolueze în baza unor mecanisme obiective, corelate cu productivitatea, performanța economiei și dinamica veniturilor bugetare.
Executivul susține că obiectivul este protejarea categoriilor vulnerabile fără deteriorarea finanțelor publice. Orice majorare permanentă a cheltuielilor va trebui să fie însoțită de o sursă permanentă de finanțare sau de economii echivalente.
Programul de guvernare nu stabilește, în pasajele referitoare la salarizare și pensii, procente concrete de majorare a salariilor bugetarilor sau de indexare a pensiilor pentru 2027. Nivelul și impactul măsurilor urmează să fie stabilite în cadrul construcției bugetare și în limitele asumate pentru consolidarea fiscală.
Citește și: Grupul G7 și-a reafirmat susținerea pentru Ucraina
