4.2 C
Craiova
marți, 29 noiembrie, 2022
Știri de ultima orăActualitateBlocuri între case, blocuri între blocuri (II): „Ai sentimentul că zonele de locuinţe individuale vor dispărea”

Blocuri între case, blocuri între blocuri (II): „Ai sentimentul că zonele de locuinţe individuale vor dispărea”

Dezvoltarea urbanistică a Craiovei s-a făcut în ultimii ani în contextul unui Plan Urbanistic General expirat din 2010. În lipsa unui PUG actual, construcțiile au avut la bază Planuri Urbanistice Zonale derogatorii. Practic, orașul s-a dezvoltat prin derogare de la reglementările existente, lăsându-se frâu liber haosului urbanistic. Peste 1000 de documentaţii PUZ-PUD au fost aprobate de administraţie din 2000 încoace. Rezultatul? Blocuri înghesuite, blocuri între case, dezastre care au mutilat estetica orașului, sub ochii neglijenți ai autorităților și, de multe ori, cu avizul specialiștilor.

Oraşe pentru oameni

Jan Gehl, un proiectant danez care a contribuit la transformarea unor oraşe din întreaga lume, printre care New York, Copenhaga sau Guangzhou, discutând mereu cu oamenii despre aşteptările lor şi analizând direct spaţiul public, a scris o carte intitulată „Oraşe pentru oameni”. Gehl e de părere că „doar arhitectura care ia în calcul scara umană şi interacţiunile care se produc la nivelul ei este o arhitectură de succes”. În timp ce oraşele proiectate corect şi cu oamenii în prim plan îi inspiră pe aceştia şi creşte calitatea vieţii, oraşele prost gândite îşi agresează propriii cetăţeni. Cu toţii ar trebui să avem posibilitatea de a vedea un copac de la fereastră sau să stăm pe o bancă în apropiere de casă, crede danezul.

Când începi să citezi şi să te informezi despre proiectarea urbană, începi să îţi dai seama că lucrurile pe care doar le intuiai discret a fi greşite sunt, de fapt, de-a dreptul grosolane, povesteşte Adrian Rusu, membru al Asociaţiei SUMMURBAN.

„În carte e o analogie interesantă. Arhitectul povesteşte despre cum începi să distingi silueta unui om de la distanţă şi, pe măsură ce te apropii, îţi dai seama dacă e cineva cunoscut, îi vezi expresia, observi dacă e trist, vesel. Apoi face comparaţia cu clădirile şi spune că de la clădirile cu patru etaje în sus tu nu mai faci parte din oraş pentru că nu mai ai conexiunea cu el”, spune Adrian Rusu.

Un oraş care se sufocă

Adrian Rusu şi alţi câţiva craioveni pasionaţi de arhitectură insistă că e nevoie de implicarea fiecărui cetăţean pentru ca lucrurile să se schimbe. Dar pentru ca asta să se întâmple nivelul de informare şi educare al locuitorilor cu privire la dezvoltarea oraşului lor şi drepturile pe care le au trebuie să crească.

„Am înfiinţat ONG-ul SUMMURBAN pentru a încerca să îndreptăm puţin lucrurile. Avem un oraş înghesuit, în care răsar blocuri în cartiere de case, în care străzile sunt sufocate de maşini, în care ai o parcare uriaşă la TNC, care a distrus zona aceea şi stă goală, iar în timpul ăsta centrul e plin de autoturisme. Sunt măsuri pe care alte oraşe le-au luat şi au văzut că sunt greşite. Se renunţă la maşini în centru, iar la noi se fac parcări peste parcări şi trotuarele sunt blocate de maşini. Se înghesuie blocuri lângă câte o casă, clădiri de patrimoniu sunt distruse. Sunt interese, sunt presiuni, dar trebuie presiuni şi din partea oamenilor, a opiniei publice. În ce oraş vrem să trăim?”, întreabă Rusu.

Cum a luat amploare fenomenul blocurilor între case?

Dezvoltarea imobiliară a cunoscut un boom în ultimii ani în Craiova. Proiecte rezidenţiale au apărut în mare parte la periferia oraşului, însă treptat blocurile noi şi-au făcut loc şi pe câte o palmă de pământ din cartierele vechi, dar şi pe străzi unde nu existau decât case.

Click pe foto pentru mărire:

Cum a luat amploare acest fenomen? Membrii Asociaţiei SUMMURBAN sunt de părere că există trei mari actori care au contribuit la acest proces.

„Mai întâi, o mână de dezvoltatori şi-au dat seama că pot câştiga mult construind peste limite, pentru că orice metru pătrat înseamnă bani. Lucrurile acestea s-au făcut la discreţia celor care au solicitat, fără a exista opoziţie din partea administraţiei locale sau din partea celorlalţi factori care ar fi putut ţine în frâu fenomenul. Sunt trei mari actori: beneficiarul, proiectantul şi avizatorii – unde sunt incluşi toţi cei care contribuie la procesul care se încheie cu o hârtie ce dă undă verde construcţiei. Nu doar Primăria, ci şi DSP, Comisia de Monumente, ISU şi aşa mai departe. Iar aceşti trei mari actori au, fiecare, păcatele lor. Lăcomie, nepăsare, nepricepere. Trageţi singuri săgeţile”, spune Adrian Rusu.

La nivelul Primăriei, există o Comisie Tehnică de Amenajare a Teritoriului şi Urbanism din care fac parte urbanişti şi arhitecţi, reprezentanţi ai mai multor direcţii din subordinea administraţiei, dar şi ai anumitor instituţii. Aceasta are doar un rol consultativ în procesul de emitere a documentaţiei PUZ. Primăria ne-a transmis că procesele verbale cu voturile membrilor se pot transmite doar în format anonimizat.

Dispare ţesutul vechi”

Nu există oraşe de câmpie care să aibă cantitatea şi valoarea clădirilor pe care le are Craiova, spune preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România – Filiala Dolj, Bogdan Tiparu.

„Casele acestea sunt extrem de valoroase. Craiova are un fond fantastic care, din nefericire, de ceva vreme a început să fie atacat şi demolat. Regula prostului exemplu există: dacă eu am demolat o casă şi am făcut un bloc, imediat apare şi celălalt. S-au demolat inclusiv clădiri monument istoric!

În mod normal, situaţiile de acest gen trebuie atacate în contencios administrativ. Foarte trist este că dispare ţesutul vechi al oraşului. Şi căsuţele vagon sunt extrem de pitoreşti. Oamenii duc o viaţă plăcută acolo, au gospodărie, au biserică, au magazinul la cost. E foarte mare păcat să distrugi acest ţesut urban. Apare un ditamai bloc pe un teren îngust, cu un calcan imens, un zid fără geamuri înspre vecinătate, lung de vreo 25 de metri şi înalt de vreo 12. Şi omul ce face? Stă şi se uită la acest zid?”.

Ce ar trebui să ştie cetăţenii

Documentaţiile pentru toate aceste construcţii sunt puse în dezbatere publică, conform legii, dar de multe ori cetăţenii nu află despre demersuri sau, pur şi simplu, nu înţeleg cum funcţionează urbanismul participativ.

„Se cere întâi un aviz de oportunitate din partea Primăriei, apoi se face documentaţia şi ai dezbaterea. Dar în Craiova urbanismul participativ e aproape 0, populaţia nici nu este bine informată şi nici nu are cultura aceasta necesară pentru a înţelege fenomenul şi consecinţele. Trebuie să lucrăm la asta”, consideră Rusu.

Una dintre problemele care complică demersurile este că, în ultimul timp, dezvoltatorii nu mai vând apartamentul gata făcut, ci din stadiul de proiect. „Atunci când blocul e ridicat şi se vede cât de mare e răul, deja sunt nu ştiu câţi proprietari şi devine mult mai greu să mai rezolvi ceva în instanţă. Dar, ca să pierzi o luptă, trebuie să participi la ea”, adaugă acesta.

De ce e importantă conservarea oraşului?

Conservarea oraşului este extrem de importantă, adaugă şeful OAR Dolj. Dar de ce îl conservăm? „Felul în care eu văd şi înţeleg lumea provine de undeva, de la nişte experienţe pe care le am în mediul în care am trăit. Case, străzi, pomi care fac parte din identitatea mea. Când dispar, nu mă mai regăsesc. Care sunt reperele mele plastice, culturale? Ce ar însemna să demolăm Veneţia? Florenţa? Oamenii care trăiesc în oraşe noi abia îşi formează repere- Şi în alte oraşe e la fel, din nefericire. Nouă, românilor, ne e greu să ne recuperăm identitatea”, e de părere Bogdan Tiparu.

Cazul Liceului Sanitar, un exemplu grăitor

Una dintre marile probleme ale Craiovei este dispariţia treptată a clădirilor vechi care au contribuit la conturarea unei identităţi istorice a oraşului. Conace boiereşti cu arhitectură splendidă sunt lăsate, ici-colo, în paragină, altele au fost demolate şi înlocuite de blocuri. Un exemplu grăitor este Liceul Sanitar, demolat fără autorizaţie. Cazul a ajuns pe masa procurorilor.

„La Liceul Sanitar a fost dată o autorizaţie de construire pentru locuinţe înşiruite P+4, ceea ce este imposibil. Adică fiecare familie va sta într-o clădire P+4. Apoi, acolo era o zonă roşie, adică o zonă de instituţii şi servicii, nu de locuire. Pentru a putea schimba funcţiunea zonei, trebuia să faci un PUZ. Care nu s-a făcut. Acum cazul e în instanţă”, precizează Bogdan Tiparu.

Şeful Ordinului Arhitecţilor din Craiova este conştient că „multe case stau în paragină, scopul fiind să dispară şi să fie înlocuite de nişte blocuri”.

Ai sentimentul că zonele de locuinţe individuale vor dispărea”

În momentul în care oraşul se extinde şi facem cartiere, ne trebuie străzi, grădiniţe, şcoli, spaţii verzi. Ne trebuie funcţiuni. „Or dezvoltatorii văd un spaţiu pe care scrie locuinţe colective. Iar propria investiţie va duce la rău pe care îl fac investiţiile una celeilalte”, explică Tiparu.

Arhitectul spune că există presiune imensă pe zona centrală, unde s-a demolat mult în comunism. Zonele de locuinţe colective încep să migreze spre zonele de locuinţe individuale. „E ca un căpcăun care tot mănâncă din ţesutul unde se locuia individual. Ai sentimentul că, la un moment dat, zonele de locuinţe individuale vor dispărea. Şi aşa se va şi întâmpla dacă nu administrăm acum şi nu spunem gata!”, adaugă preşedintele OAR Dolj.

Unitatea, coerenţa şi confortul au dispărut din lege

Printr-o Ordonanţă de Urgenţă emisă în 2008, Legea 350 a suferit mai multe modificări. Printre acestea se număra şi un alineat care menţiona că planurile urbanistice zonale ar trebui să asigure unitate, coerenţă şi confort urban.

Mai exact, la art. 32, alin. 6, OG nr. 27/2008 menţiona „Modificarea, prin planuri urbanistice zonale elaborate pentru zone ale unei unităţi teritoriale de referinţă, a reglementărilor aprobate prin Planul urbanistic general trebuie să asigure unitatea, coerenţa şi confortul urban atât ale zonei de studiu, cât şi ale teritoriului învecinat.”

În prezent, această precizare nu mai există în lege.

Alineatul a fost eliminat şi înlocuit cu altul, alin. 7, care sună astfel:

„Modificarea prin planuri urbanistice zonale de zone ale unei unităţi teritoriale de referinţă, stabilite prin reglementări aprobate prin Planul urbanistic general, poate fi finanţată de persoane juridice şi/sau fizice. În această situaţie, coeficientul de utilizare a terenului (CUT) propus de noua reglementare nu îl va putea depăşi pe cel aprobat iniţial cu mai mult de 20%, o singură dată.

În văzul tuturor

Sunt zone în care construcţiile inadecvate se observă cu ochiul liber. „Constituţia spune că nu ai voie să încalci dreptul la viaţa privată, dar ai bloc cu ferestre care dau în curtea vecinilor care stau la casă şi s-au trezit cu elefantul lângă ei. Sau sunt blocuri care se umbresc unele pe altele. La unele, ferestrele dintr-o cameră sunt faţă în faţă cu ferestrele din camera de la blocul de vizavi, care se află la numai câţiva metri distanţă. Greşelile sunt evidente”, adaugă acesta. „Locurile de parcare sunt puse în stradă, luând locul trotuarelor, nu ai distanţă până la ghena de gunoi, conform normelor, până la locurile de parcare, nu ai spaţii verzi… Nu trebuie să fii arhitect ca să vezi diferenţa de dimensiune şi inadecvarea. Dar putem face lucrurile bine măcar de acum înainte, dacă actuala administraţie alege să întrerupă şirul de greşeli făcute în toţi aceşti ani”, încheie Rusu.

Citește și prima parte aici: Blocuri între case, blocuri între blocuri. Cum s-a dezvoltat Craiova în ultimul deceniu prin „autodevorare”

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS