Comisia de la Veneţia a emis, vineri, Avizul de Urgență cu privire cele trei legi privind sistemul judiciar din România: Legea privind Consiliul Superior al Magistraturii, Legea privind organizarea judiciară şi Legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor.
Comisia a criticat însă autoritățile române pentru că nu au solicitat un aviz cu privire la cele trei proiecte de Lege, așa cum fusese anunțat de autorități, dar și că au lăsat la latitudinea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei să facă această solicitare, notează Hotnews.
Comisia apreciază și că în Legile Justiției sunt multe lucruri pozitive cum ar fi independența DNA, reglementarea proceeului de numire/revocare a procurorilor, că Procurorul general nu are competența de a infirma deciziile procurorilor din cadrul DNA sau DIICOT sau că ministrul justiției poate viza doar chestiuni manageriale.
Concluziile Comisiei de la Veneția
În cadrul procedurii de urgență, nu este posibil să se acopere toate aspectele celor trei foarte detaliate și lungi legi care au fost adoptate pe 17 octombrie 2022. Complexitatea legilor și a nivelului de detaliere fac dificil de văzut cum pot fi aplicate în practică. Prin urmare, prezentul aviz se referă în special la subiecte care au fost abordate și în Rezoluția 2466 a Adunării Parlamentare din 13 octombrie 2022.
Având în vedere că acesta este un aviz de urgență, Comisia de la Veneția nu poate exclude faptul că există alte aspecte în aceste trei legi care ar putea fi problematice, dar se pare că, în ansamblu, în aceste trei legi lucrurile par să se îndrepte în direcția corectă.
Aspectele pozitive
Comisia de la Veneția remarcă mai multe elemente pozitive, în primul rând faptul că în prezent nu pare să existe interferențe politice în activitatea DNA. Chiar dacă legile au fost adoptate în cele din urmă într-un mod grăbit, în cadrul procedurii de urgență, pregătirile anterioare au inclus consultări cu toate părțile interesate.
În ceea ce privește numirea și revocarea unor procurori de rang înalt, este pozitiv faptul că acest lucru este acum reglementat la nivel de lege, mai degrabă decât prin ordinul ministerial, iar implicarea mai multor actori în aceste numiri oferă un aspect pozitiv, un mai mare grad de transparență.
De asemenea, este pozitiv faptul că instrucțiunile procurorilor către subordonații procurori trebuie să fie în scris și legale și că trebuie să fie prezentate motive atunci când acestea contrazic o decizie a unui procuror din subordine. Procurorul general nu are competența de a infirma deciziile procurorilor din cadrul DNA sau DIICOT. În cele din urmă, este pozitiv faptul că anume controlul de către ministrul justiției poate viza doar chestiuni manageriale.
Recomandările Comisiei de la Veneția
Ar trebui introdusă o selecție prin concurs și pentru directorii adjuncți, nu numai pentru președinții de instanțe și parchete.
Procurorii de rang înalt, inclusiv procurorul general, precum și procurorii șef ai DNA și DIICOT și adjuncții acestora ar trebui să fie numiți pentru o perioadă mai lungă de timp și fără posibilitatea de reînnoire.
Procurorul general nu ar trebui să aibă posibilitatea de a ocoli ierarhia procurorilor atunci când constată că măsurile de urmărire penală sunt ilegale sau nefondate. O astfel de constatare ar trebui să fie transmisă în jos prin ierarhia procurorilor.
Ar trebui să se prevadă în mod explicit prin lege că poliția judiciară nu raportează cu privire la activitatea sa către ministrul de interne.
