Foto: Salvati Copiii

Trei sferturi dintre decesele și vătămările în rândul copiilor în cele mai periculoase zone de război ale lumii sunt provocate de atentatele sinucigașe cu bombă, minele antipersonal, muniția neexplodată, raidurile aeriene sau alte forme de explozibili, arată un raport realizat de Salvați Copiii. Ucraina, Siria, Afganistan și Yemen sunt câteva dintre țările unde viețile copiilor sunt amenințate, scrie Hotnews.

7.364 de copii au fost uciși sau mutilați în conflict în 2017, în Afganistan, Irak, Nigeria, Siria și Yemen, dintre care 5.322 în urma exploziilor.
În Afganistan, armele explozibile au cauzat decesul a 84% dintre copiii uciși în conflict în doi ani de zile. În Ucraina, 220.000 de copii din estul țării au fost în pericol din cauza minelor terestre în 2017.

Potrivit datelor din raport, copiii sunt răniți și afectați de armele explozibile într-un mod distinct și mult mai îngrozitor față de adulți, iar copiii expuși la arme explozibile prezintă de multe ori simptome de tulburare de stres posttraumatic (TSPT), depresie, anxietate și agorafobie.

Analiza a fost efectuată pe baza datelor ONU cu privire la cinci dintre cele mai periculoase conflicte pentru copii – Nigeria, Afganistan, Irak, Siria și Yemen – dar și pe baza reexaminării datelor privind victimele în rândul copiilor, comandată de Paediatric Blast Injury Partnership (PBIP), în cadrul căruia Salvați Copiii este co-inițiator.

Ca o soluție concretă, parteneriatul a lansat, joi, https://www.stopwaronchildren.org/reports/paediatric_blast_injuries.pdf care să vină în ajutorul medicilor și chirurgilor care au în îngrijire copii răniți de arme explozibile.

Manualul marchează o premieră mondială în ceea ce privește procedurile unice necesare pentru a păstra copiii în viață și pentru a-i ajuta să se recupereze în totalitate, după leziuni foarte grave provocate de armele explozibile. Acesta include, de asemenea, recomandări specifice pentru reducerea traumei psihice cu care se poate confrunta un copil rănit, inclusiv pe durata tratamentului, dar și mecanisme de adaptare pentru copii și însoțitori în sprijinul recuperării fizice și psihice de durată.

„Copiii care trăiesc în zonele afectate de conflict și război trăiesc cu sentimentul constant al pericolului și al lipsei siguranței. Sunt copii care nu doar că nu au drepturile fundamentale respectate, care nu au acces la îngrijire medicală și la școală, dar nu mai cunosc sentimentul de încredere. Sunt copii care se simt abandonați și care resimt înmiit trauma războiului, atât fizic, cât și psihic”, afirmă Gabriela Alexandrescu, președinte executiv al Salvați Copiii România.

Concluziile studiului Salvați Copiii privind impactul explozibililor asupra copiilor:

În 2017, în Afganistan, Irak, Nigeria, Siria și Yemen 7.364 de copii au fost uciși sau mutilați în conflict, estimându-se că 5.322 dintre incidente au fost legate de explozii.
În Afganistan, armele explozibile au cauzat decesul a 84% dintre copiii uciși în conflict în doi ani de zile, spre deosebire de 56% dintre decesele în rândul civililor adulți. Se estimează că rachetele, mortierele și grenadele produc aproximativ de două ori mai multe victime în rândul copiilor decât în rândul adulților.
Oasele copiilor sunt mai flexibile decât cele ale adulților, ceea ce crește probabilitatea de a dezvolta diformități pe termen lung în urma unei leziuni cauzate de o explozie. Craniul unui copil nu este la fel de gros ca cel al unui adult, ceea ce înseamnă că riscul de leziuni cerebrale este mai mare.Curiozitatea naturală a copiilor îi poate expune pericolului. Muniția neexplodată – fiind de mici dimensiuni și uneori colorată – poate fi ușor confundată cu jucării.
Copiii nu sunt expuși doar unui mare risc de vătămare sau deces în timpul conflictului, dar și în urma acestuia, cum s-a întâmplat în Ucraina unde 220.000 de copii din estul țării au fost în pericol din cauza minelor terestre în 2017
În anumite cazuri, copiii din zonele de conflict au fost uciși exclusiv din cauza exploziilor, cum s-a întâmplat în 2014 în Gaza unde 100% dintre toate decesele raportate în rândul copiilor au fost provocate de armele explozibile
Trauma fizică provocată de armele explozibile asupra copiilor este însoțită de trauma psihologică, 84% dintre adulți și aproape toți copiii spunând că exploziile și bombardamentele continue au fost principala cauză de stres psihologic în viața de zi cu zi a copiilor

Analiza arată și modul în care sistemele de sănătate decimate de anii de conflict dispun de puține resurse pentru a trata leziunile „unice și deosebite” provocate copiilor de explozii, ducând lipsă de mijloacele necesare cum ar fi bandaje pentru copii sau protocoale de transfuzie la copii.

„Trista realitate este aceea că majoritatea medicilor nu au fost instruiți să trateze copiii răniți în explozii. Aproape toate manualele și procedurile pe care le avem se bazează pe studii pe soldați răniți, care, în general, sunt adulți sănătoși. Știm că organismul copiilor este diferit. Nu sunt doar niște mici adulți. Craniul lor nu este încă complet format și mușchii lor subdezvoltați oferă mai puțină protecție, crescând riscul ca o explozie să le afecteze creierul și plămânii sau să le rupă organele din abdomen, chiar dacă nu există răni vizibile. Iar când copiii suferă leziuni grave la picioare și brațe, sunt necesare cunoștințe foarte specializate pentru a ști unde să se efectueze amputarea ținându-se cont de creșterea viitoare. În caz contrar, copiii rămân cu dizabilități și mai grave și, de multe ori, cu o durere netratabilă pentru tot restul vieții”, afirmă Michael von Bertele, fost Director General al British Army Medical Services și membru al Paediatric Blast Injury Partnership.

Mahmoud, 12 ani, trăiește în Gaza. În 2014, în timp ce se juca pe stradă, a fost lovit de o armă explozivă și și-a pierdut ochiul: „Am auzit o explozie și am simțit ceva care mi-a intrat în ochi. Mi-am pus mâna la ochi și am început să fug. Am simțit sângele curgând. Ochiul mi-a căzut. Am fugit spre un magazin strigând după ajutor. M-au dus la spital și m-au tratat. M-am trezit la spital. Mă operaseră. Când m-am trezit din anestezie, mi-au spus că îmi pierdusem ochiul.”

Dreptul internațional arată clar că toți suntem responsabili de protecția copiilor în timp de război. Armele explozibile continuă însă să ucidă, să mutileze și să terorizeze mii de copii în fiecare an. Fiecare parte aflată într-un conflict – de la grupuri armate la guverne – trebuie să acționeze mai mult pentru protecția copiilor și să respecte acest important principiu moral de a proteja copiii.

Pentru acei copii ale căror vieți sunt distruse de aceste arme, acest manual este un instrument practic care să ajute medicii să salveze mai multe vieți de copii. Dar, până la urmă, cea mai bună modalitate de a proteja copiii este renunțarea la arme în locurile care ar trebui să fie sigure, precum școlile sau spitalele.

De prea multe ori în război copiii văd și experimentează lucruri pe care niciun copil nu ar trebui să le cunoască. 2019 marchează 100 de ani de când Salvați Copiii a lansat prima campanie pentru protecția copiilor afectați de Primul Război Mondial și, astăzi, aducem laolaltă lideri în Palatul Păcii din Haga pentru a le solicita adoptarea de acțiuni urgente în vederea stopării războiului asupra copiilor.

La 100 de ani de la înființarea Save the Children, în scopul protejării copiilor afectați de conflict, organizația lansează, joi, https://www.stopwaronchildren.org/, prin care solicită liderilor lumii să declare copiii de neatins în război.

De centenar, Salvați Copii își concentrează eforturile pe războiul purtat împotriva copiilor. Efectele conflictelor sunt devastatoare: în fiecare zi copiii sunt uciși sau mutilați, răpiți, recrutați, abuzați sexual, privesc cum școlile lor sunt bombardate sau li se refuză ajutorul. În februarie, Salvați Copiii a arătat că aproximativ 420 de milioane de copii, adică unul din cinci în întreaga lume, trăiesc în zone afectate de conflicte.

La aniversarea a o sută de ani – 16 mai 2019 – Salvați Copiii găzduiește un eveniment la Palatul Păcii din Haga pentru a atrage atenția lumii asupra războiului împotriva copiilor și asupra modalităților de a proteja copiii în conflict. Experți precum Virginia Gamba, Michelle Bachelet și Fatou Bensouda vor vorbi despre cum pot fi copiii mai bine protejați în situații de conflict.

Raportul realizat de Save the Children (versiunea în limba română aici) cuprinde cele mai detaliate date cu privire la numărul de copii care trăiesc în zone de conflict, inclusiv o defalcare a datelor ONU privind încălcări grave ale drepturilor copiilor. Conform acestor date, cazurile de încălcări grave ale drepturilor copiilor au crescut de la sub 10.000 în 2010 la peste 25.000 în 2017 – cel mai mare număr înregistrat până în prezent.