Prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a transmis o scrisoare autorităţilor române în care avertizează cu un mecanism mai dur decât Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV), dacă modificările aduse codurilor penale intră in vigoare, au declarat pentru Mediafax surse politice.
Frans Timmermans precizează, în scrisoarea transmisă autorităţilor române, că reprezentanţii Comisiei Europene au fost nevoiţi să revină în ultimele luni, la intervale frecvente, la chestiunea evoluţiilor privind statul de drept în România.
„În fiecare dintre aceste ocazii, Comisia a subliniat că anularea progreselor înregistrate în ultimii ani a continuat. Problemele pe care le-am identificat şi recomandările emise pentru atenuarea acestor preocupări nu sunt abordate. (…) Din nefericire, evoluţiile recente din România au agravat şi mai mult problemele existente privind respectarea statului de drept. (…) Amendamentele adoptate de Parlamentul României la 24 aprilie 2019 la Codul penal român, Codul de procedură penală şi Legea specială privind corupţia adaugă la aceste preocupări. Aceste prevederi riscă să creeze o situaţie de impunitate de facto pentru infracţiuni, inclusiv infracţiuni de corupţie, în timp ce, aşa cum subliniază Comisia de la Veneţia, România, ca şi celelalte state, are obligaţia pozitivă de a se asigura că sistemul său penal este eficient în lupta împotriva formelor grave de infracţiuni”, se arată în scrisoarea transmisă de prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, au transmis pentru MEDIAFAX surse politice.
Scrisoarea este adresată preşedintelui Klaus Iohannis, preşedintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, preşedintelui Camerei Deputaţilor Liviu Dragnea şi premierului Viorica Dăncilă.
Potrivit sursei citate, Comisia Europeană va declanşa „Rule of law Framework”, proces care va înlocui pentru un timp MCV, dacă ţara noastră adoptă alţi paşi negativi în domeniul judiciar, precum promulgarea ultimelor modificări aduse codurilor penale.
„Având în vedere aceste preocupări majore şi dacă îmbunătăţirile necesare nu sunt făcute în timp scurt, ori dacă alţi paşi negativi sunt făcuţi, precum promulgarea ultimelor modificări la codurile penale, Comisia va declanşa Rule of law Framework (Cadrul privind Statul de Drept) fără întârziere. Acest proces – care prevede un dialog pentru a corecta preocupările şi a evita activarea Articolului 7 din Tratatul Uniunii Europene – va înlocui pentru un timp procesul MCV. Criteriile şi recomandările relevante din MCV vor fi analizate în cadrul Rule of law Framework. Desigur, România rămâne obligată să respecte angajamentele asumate în momentul aderării, iar criteriile MCV rămân deschise până când acestea sunt îndeplinite pe deplin şi într-un mod satisfăcător”, se mai arată în scrisoare.
Reproşurile aduse de Frans Timmermans
Frans Timmermans arată, în scrisoare, că, în pofida eforturilor, multe preocupări au fost ignorate în actele adoptate şi rămân valabile, cum ar fi:
-Reducerea termenelor de prescripţie: pentru infracţiunile care fac obiectul unei pedepse între 10 şi 20 de ani, şi între 5 şi 10 ani, perioada până la condamnare definitivă ar fi, în principiu, redusă cu doi ani. Acest amendament poate duce, potrivit prim-vicepreşedintelui CE, în multe cazuri, la atingerea perioadei de prescripţie înainte ca ultima instanţă să aibă posibilitatea de a judeca cazul. Aceasta înseamnă că multe infracţiuni pot rămâne nepedepsite, inclusiv infracţiuni care, în conformitate cu legislaţia UE, ar trebui pedepsite în mod efectiv cu sancţiuni penale, proporţionale şi cu efect de descurajare (cum ar fi falsificarea de bani, abuz de piaţă sau pornografie infantilă)
-Reducerea pedepselor pentru anumite infracţiuni în poziţii publice, cum ar fi abuzul în serviciu: Amendamentul prevede că, înainte de judecată, în cazurile în care suspectul dă înapoi beneficiul material primit, în contextul anumitor infracţiuni de corupţie, perioada de condamnare la închisoare să fie redusă la jumătate. Acest lucru va avea un impact, spune Timmermans, asupra duratei pedepsei cu închisoarea în astfel de cazuri şi, în ultimă instanţă, asupra efectului disuasiv al dispoziţiilor penale care stau la baza acesteia.
-Introducerea unui prag ridicat pentru intenţia directă în cazul anumitor infracţiuni: intenţia directă necesară «trebuie să fie evidentă dincolo de orice îndoială». Introducerea unui grad atât strict de intenţie ar putea afecta lupta împotriva infracţiunilor grave şi poate duce la impunitate
-Modificarea regulilor privind denunţul infracţiunilor de mituire: normele adoptate ar limita posibilităţile de a furniza dovezi privind infracţiuni de mituire şi ar avea un efect disuasiv în ceea ce priveşte denunţul de către cineva implicat într-un caz de luare de mită dacă, după expirarea unui an, nu mai este disponibilă o diminuare a pedepsei
„Impactul acestor modificări ar putea fi agravat suplimentar de orice legislaţie care să permită recursuri extraordinare în cazurile afectate de hotărârea Curţii Constituţionale privind sentinţele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ceea ce constituie în sine o ingerinţă în ceea ce priveşte independenţa sistemului judiciar şi ar putea afecta protecţia eficientă a intereselor financiare ale UE”, avertizează rim-vicepreşedintele Comisiei Europene.
Scrisoarea prim-vicepreşedintelui Comisiei Europene vine în condiţiile în care, duminică, liderul PSD, Liviu Dragnea, a declarat că are informaţii potrivit cărora şeful statului Klaus Iohannis ar fi insistat ca liderii europeni să transmită o sancţiune la adresa României.
„Am informaţii că a insistat foarte mult la liderii europeni, să vedem dacă i-a convins sau nu, ca să mai transmită ceva, o sancţiune sau măcar o ameninţare către România. O să vedem zilele astea dacă se întâmplă sau nu. Arată încă o dată ce atitudine are acest om faţă de România. Nu îl interesează că poate aduce deservicii”, a declarat Liviu Dragnea, la Antena 3.
Preşedintele Klaus Iohannis a sesizat, vineri, Curtea Constituţională în legătură cu modificările aduse Codului Penal şi Codului de Procedură Penală. Judecătorii CCR vor dezbate pe 28 mai obiecţiile de neconstituţionalitate ale şefului statului cu privire la coduri.
Totodată, PNL şi USR au sesizat şi ei Curtea cu aceste modificări, sesizarea acestora fiind luată în discuţie de judecătorii CCR pe 22 mai.
Articolul 7 din Tratatul privind Uniunea Europeană are următoarele prevederi:
„(1) La propunerea motivată a unei treimi din statele membre, a Parlamentului European sau a Comisiei Europene şi cu aprobarea Parlamentului European, Consiliul, hotărând cu o majoritate de patru cincimi din membrii săi, poate să constate existenţa unui risc clar de încălcare gravă a valorilor prevăzute la articolul 2, de către un stat membru. Înainte de a proceda la această constatare, Consiliul audiază statul membru în cauză şi îi poate adresa recomandări, hotărând după aceeaşi procedură.
Consiliul verifică cu regularitate dacă motivele care au condus la această constatare rămân valabile.
(2) Consiliul European, hotărând în unanimitate la propunerea unei treimi din statele membre sau a Comisiei Europene şi cu aprobarea Parlamentului European, poate să constate existenţa unei încălcări grave şi persistente a valorilor prevăzute la articolul 2, de către un stat membru, după ce a invitat acel stat membru să-şi prezinte observaţiile.
(3) În cazul în care a fost făcută constatarea menţionată la alineatul (2), Consiliul, hotărând cu majoritate calificată, poate decide să suspende anumite drepturi care îi revin statului membru în cauză în urma aplicării tratatelor, inclusiv dreptul de vot în Consiliu al reprezentantului guvernului acelui stat membru. Procedând în acest fel, Consiliul ţine seama de eventualele consecinţe ale unei astfel de suspendări asupra drepturilor şi obligaţiilor persoanelor fizice şi juridice.
Obligaţiile care îi revin statului membru în cauză în temeiul tratatelor rămân obligatorii în orice situaţie pentru statul membru respectiv.
(4) Consiliul, hotărând cu majoritate calificată, poate decide ulterior să modifice sau să revoce măsurile luate în temeiul alineatului (3), ca răspuns la modificarea situaţiei care l-a determinat să impună măsurile respective.
(5) Modalităţile de vot care, în înţelesul prezentului articol, se aplică Parlamentului European, Consiliului European şi Consiliului sunt prevăzute la articolul 354 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene”.
