Sunt dese cazurile când vecinii se ceartă între ei și ajung chiar și în fața instanței. Motivele sunt diferite – fie că gardul nu a fost amplasat cum trebuie, fie că o construcție nu respectă distanța de la hotar, fie că fructele din copac au căzut pe proprietatea vecinului. Într-o situaţie asemănătoare sunt două familii din Craiova, de pe strada Şoimului. În cazul acestora, problemele sunt pricinuite de imobilele aflate pe linia de hotar, iar finisarea unuia ar atrage după sine într-un fel distrugerea celuilalt. Cel puţi aşa susţin proprietarii care sunt obligaţi printr-o decizie judecătorească să le permită vecinilor lor să le dea jos parte din acoperiş, să pună schela şi să lase acces liber constructorilor în podul casei cu scopul de a anvelopa peretele exterior al imobilului care dă în curtea vecinilor.
Problemele între familia Barbu, care locuieşte la numărul 14, şi familia Coşovan, de la nr. 16, au început cu mulţi ani în urmă, mai precis în 2001, când familia Barbu şi-a extins imobilul, dar a omis să-şi finiseze (anvelopeze) peretele exterior, aflat pe linia de hotar şi care dă spre curtea familiei Coşovan, ba mai mult, fiind vorba de o mansardă, se ridică deasupra acoperişului imobilului învecinat. Când familia Barbu s-a trezit că nu poate să-şi termoizoleze spatele casei, fiindcă nu are acceptul vecinilor, au început procesele în instanţă. Aceştia solicitau vecinilor, familia Coşovan, să le permită accesul prin curtea lor şi mai ales pe casa lor ca să-şi finalizeze lucrările la clădire. În anul 2012, instanţa se pronunţă în dosarul 24965/215/2011 și respinge cererea familiei Barbu, căreia nu-i este permis să intre la vecini şi să-şi efectueze lucrările de amenajare deoarece nu a respectat autorizaţia de construire obţinută în anul 2001. Ulterior, proprietarii de la nr. 14 intră în legalitate, obţin în fapt certificatul de atestare a calităţii de proprietate emis de Direcţia de Urbanism şi Amenajarea Teritoriului. Pe baza noilor documente, ei deschid în 2015 un nou proces în instanţă, iar prin decizia civilă din 2016 pronunţată de Tribunalul Dolj au câştig de cauză.
Instanţa reţine că prin emiterea certificatului s-a atestat faptul că această extindere s-a realizat cu respectarea autorizaţiei, chiar dacă nu a fost emis proces-verbal de recepţie. Drept urmare, instanţa decide că „refuzul pârâţilor – familia Coşovan – de a permite accesul reclamantului în curtea lor în vederea finisării şi anvelopării peretelui exterior al clădirii nu poate fi justificat decât de crearea unui prejudiciu mai mare decât utilitatea obţinută de lucrările respective. Astfel că relaţiile de bună vecinătate impun proprietarilor vecini să permită accesul vecinilor pentru a fi efectuate lucrările necesare de finisare a peretelui exterior al construcţiei care se află pe linia de hotar“, spune instanţa.
Familia Coşovan a făcut apel împotriva acestei decizii, deoarece instanţa de fond nu a analizat consecinţele produse de construcţia nou-realizată, precum şi de cele ce se vor produce în situaţia realizării lucrărilor de termoizolare. De altfel, instanţa nu a făcut vorbire nici de durata lucrărilor, nici de modul în care se vor desfăşura acestea şi nici despre disconfortul pe care îl vor produce constructorii. Şi, cel mai important, nu a precizat în ce fel vor fi montate schelele, dat fiind faptul că cele două imobile sunt pe linia de hotar şi lipite unul de celălalt.
Expertul… sparge acoperișul
Acoperişul casei de la numărul 14, distrus pentru anveloparea casei de la nr. 16
Lămuriri sunt date de expertul judiciar Sollosy George, care susține că familia Barbu poate să-şi termoizoleze imobilul prin următorul procedeu: „Pentru realizarea termoizolaţiei este necesară intervenţia la clădirea familiei Coşovan, în sensul că trebuie demontate aproximativ trei rânduri de ţiglă de la casă şi trebuie îndepărtat aproximativ un metru din acoperişul magaziei metalice. Pentru execuţia termosistemului şi a finisajului calcanului clădirii de la nr. 16 se necesită montarea de schele uşoare, cu lăţimi mici, în zona nodului casei cu nr. 14, după ce s-au demontat trei rânduri de ţiglă. Se vor monta schele. Schela nu va fi montată în podul casei cu nr. 14, ci în zona nodului, adică lângă casă, de unde unul sau doi munictori pot urca în pod cu o scară uşoară şi cu câte o găleată de mortar pentru tencuit, apoi cu plăcile de termosistem care se montează pe rând şi nu au o greutate foarte mare. Materialele vor fi ridicate pe rând de constructor. Lucrările cu caracter provizoriu sunt montarea unei schele până la limita de vest a clădirii nr. 16, pentru o perioadă de 10-30 de zile. Chiar dacă s-ar folosi o altă metodă de execuţie a lucrării de termoizolare, tot ar trebui să fie permis accesul pe proprietatea nr. 14. După executarea lucărilor, materialele demontate (ţigle și lănteţi) vor fi remontate dacă vor mai fi bune sau vor fi înlocuite cu materiale bune“, se arată în raportul de expertiză întocmit de George Sollosy. Întrebat acum despre această decizie destul de curioasă, expertul spune cu seninătate „Nu mai ştiu ce decizie am luat atunci (în 2015 – n.r.), probabil am mers acolo, m-am înţeles cu cei de acolo, cine ştie ce a mai fost atunci… Acum m-am retras“.
Buna vecinătate şi interesul propriu
Rada Coşovan se plânge că vecinii îi distrug acoperişul casei ca să-și anvelopeze locuinţa
Buna vecinătate, aşa cum o descriu dispoziţiile legale, nu se împacă în nici un fel cu opţiunile pe care le au cele două familii vecine. Fiecare consideră că cel mai important este propriul imobil. „Trebuie să definitivăm această hotărâre, să o investim cu formulă executorie, după care trebuie să ne finalizăm casa. Nu am găsit nici o altă cale. Suntem hărtuiţi de ani de zile de familia Coşovan. Am ajuns să avem igrasie în casă fiindcă nu putem să ne izolăm peretele exterior al casei. Avem o hotărâre judecătorească definitivă, există o expertiză judiciară în acest sens. Noi în spate am făcut o extindere, iar în expertiza judiciară se arată punct cu punct cum se va efectua lucrarea. Într-adevăr, vom da jos trei rânduri de ţiglă şi constructorii vor lucra ca să pună termosistemul. Facem termoizolaţie pe spatele casei şi atât. Avem acte, există sentinţă judecătorească, nu mai au rost astfel de discuţii. Am avut probleme cu autorizaţie, dar am intrat ulterior în legalitate. Nu are sens să mai discutăm noi, aşa a decis instanţa, aşa a decis expertul şi nu mai putem schimba nimic“, spune Carmen Barbu, proprietara imobilului de la nr. 14.
De cealaltă parte, proprietara de la nr. 16, Rada Coşovan, se plânge că se va alege cu casa distrusă din cauza vecinilor. „Casa mea este construită din anii ’30, este veche, acum trebuie să dau trei rânduri de ţiglă jos să intre muncitorii la mine în pod cu materiale cu tot şi să izoleze peretele exterior de la casa vecinilor. Ei au construit fără să respecte autorizaţia, abia când a venit poliţia peste ei au alergat să-şi rezolve problemele. Nu ştiu de ce nu şi-au tencuit casa atunci când au construit şi să fi pus schela în podul lor, nu pe casa mea! Nu îmi dau seama cum acel expert a decis să-mi strice casa, iar judecătorul a zis la fel ca el! Nu înţeleg cum o să-mi dea acoperişul jos şi să aducă materiale acolo. Clădirea nu rezistă, ei îşi aranjează casa, iar a mea rămâne distrusă! Nu cred că mai există o decizie judecătorească de felul acesta. De ce nu se urcă muncitorii pe acoperişul lor? De ce nu pun o schelă suspendată? Sunt în vârstă şi nu mai ştiu ce să fac“, se tânguieşte Rada Coşovan.
