Președintele Klaus Iohannis a retrimis, vineri, bugetul de stat la Parlament pentru reexaminare, după ce Curtea Constituțională a respins sesizarea de neconstituționalitate. Șeful statului acuză faptul că alocarea resurselor bugetare se bazează pe prognoze economice nerealiste, potrivit hotnews.
Legea bugetului de stat pe anul 2019 a fost trimisă spre promulgare președintelui în data de 20 februarie 2019. În temeiul art. 146 lit. a) din Constituție, în data de 22 februarie 2019, președintele a sesizat Curtea Constituțională, iar în data de 6 martie 2019 instanța constituțională a constatat că legea este constituțională.
”Separat de motivele de neconstituționalitate, considerăm că Legea bugetului de stat pe anul 2019 se impune a fi reexaminată de către Parlament, întrucât alocarea resurselor bugetare este, pe de o parte, fundamentată pe o prognoză nerealistă, iar pe de altă parte, nu asigură o reală funcționare a unor instituții publice cu rol esențial în societate. Mai mult, bugetul pentru anul 2019 afectează dezvoltarea comunităților locale și realizarea unor investiții strategice, în special segmentele programate de autostradă care ar trebui să contribuie direct la dezvoltarea societății. Totodată, această lege ar trebui reanalizată sub aspectul modului în care sunt alocate resursele în domeniile sănătății și educației, cu atât mai mult cu cât au crescut în mod semnificativ alocările destinate partidelor politice”, se arată în sesizare.
Președintele spune că autoritatea legiuitoare are datoria de a reexamina și de a cere lămuriri suplimentare Guvernului cu privire la prognoza de creștere economică de 5,5%, pe care s-a fundamentat bugetul aferent anului 2019.
”Astfel, semnalăm o construcție bugetară aferentă anului 2019 care comportă diferențe semnificative între evaluările Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP) și cele mai recente evaluări disponibile ale organismelor financiare internaționale. Comisia Europeană și organisme independente internaționale au prognozat, toate, rate de creștere economică substanțial reduse față de cele ale CNSP. De exemplu, Fondul Monetar Internațional (FMI) a prognozat 3,4% iar Comisia Europeană 3,8%, în timp ce Banca Mondială estimează o creștere de doar 3,5%, iar agenția de rating Fitch, una dintre cele mai importante agenții de evaluare financiară la nivel mondial, estimează o creștere de doar 3,2%”, se mai arată în cererea de reexaminare.
Nerealizarea prognozelor descrise mai sus va însemna automat un nivel mai mic al veniturilor colectate și, implicit, nevoia de reajustare a cheltuielilor. Din această perspectivă, reexaminarea legii bugetului de stat reprezintă cadrul procedural adecvat pentru dezbaterea cu onestitate a valorilor indicatorilor macroeconomici care stau la baza construcției bugetare și, în consecință, o regândire a acesteia pe baza unei prognoze realiste.
”Având în vedere că multe dintre domeniile vitale ale economiei sunt în continuare subfinanțate, considerăm că se impune ca Parlamentul să reexamineze aspectele referitoare la alocările privind finanțarea partidelor politice, diminuarea acestora putând face obiectul unei decizii politice de prioritizare a altor cheltuieli, asumate de autoritatea legiuitoare. Această decizie este justificată de dificultățile bugetare cu care se confruntă numeroase sectoare de activitate, inclusiv cele din domeniul asistenței sociale (copii, persoane cu dizabilități) educației, cercetării, precum și sănătății”, se mai arată în document.
