Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual (SNPPC) face public faptul că legea atacată la Curtea Constituțională de președintele Klaus Iohannis nu conține bună parte din modificările propuse de ei, modificări care le-ar fi consolidat statutul și le-ar fi crescut capacitatea de reacție.
Forma finală a legii care modifică Statutul Polițiștilor, contestată la Curtea Constituțională de președintele României, Klaus Iohannis, nu conține prevederi importante care, la negocieri, sindicatele prin care sunt reprezentați polițiștii reușiseră să le cuprindă în corpul legii. Din Camera Deputaților, în schimb, a ieșit o formă schimbată, astfel că supărarea ministrului Carmen Dan pe președinte e pură ipocrizie, cred sindicaliștii.
Vicepreședintele SNPPC – filiala Olt, Cristel Ioțu, spune că polițiștii au trimis modificările la lege încă din vara anului 2017 și că toți și-au pus speranța că cerințele lor vor fi luate în seamă, însă legea adoptată în 12 decembrie 2018 în parlament are mari „scăpări“, tocmai acele aspecte care erau în măsură să consolideze poziția polițistului.
„Noi știm cum a intrat corpul legii în Camera Deputaților și știm forma lui care a ajuns la președintele României, care e departe de forma inițială. (…)
Aș vrea să știu și eu ce e în mintea doamnei ministru, a spus niște prostii. Sincer să fiu, nu am pretenția să cunoască toate proiectele de lege din toate armele pe care le reprezintă – Poliție, Jandarmerie și așa mai departe –, dar am pretenția ca atunci când se face o modificare pe ce înseamnă un statut al unei arme, măcar să știe care sunt noutățile aduse“, a spus Ioțu.
SNPPC a transmis, printr-un comunicat de presă, că polițiștii au trimis un set de propuneri în perioada de consultare, propuneri care vizau „salarizarea, logistica, deficitul de personal, dar și protecția poliţistului/îmbunătățirea cadrului legal în domeniul ordinii publice, în contextul în care, recent, se produseseră unele fapte grave de ultraj și chiar un atac soldat cu decesul unui coleg“.
Unele dintre acestea se regăsesc în actul normativ, altele, însă, nu, iar acestea din urmă sunt, de asemenea, enumerate în comunicatul SNPPC: „Ultrajul și ultrajul judiciar să nu mai fie pedepsite cu amendă penală, iar sancţiunea penală să fie înăsprită; mărirea limitelor de pedeapsă în cazul infracțiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice; introducerea, în Codul penal, a infracțiunii de „obstrucționare a organelor de ordine publică şi siguranţă naţională“; eficientizarea sistemului de executare a amenzilor; asigurarea asistenței juridice a polițistului-victimă, în cazul infracțiunilor care au avut loc în timpul sau în legătură cu serviciul acestuia; prezența obligatorie a procurorului, la fața locului, în cazul comiterii infracțiunii de ultraj“.
