CCR a amânat, miercuri, dezbaterile pe sesizrile preşedintelui Klaus Iohannis, referitoare la modificările aduse statutului aleşilor locali, statutul deputaţilor şi senatorilor, dar şi modificările aduse legii privind circulaţia pe drumurile publice şi a legii privind conflictul de interese, scrie Mediafax.
Judecătorii CCR au amânat până pe 23 octombrie, sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis în legătură proiectul deputatului PSD Cătălin Rădulescu care prevede ca starea de incompatibilitate şi conflictul de interese să fie prescrise după trei ani de la data săvârşirii lor. „Obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru completarea Legii nr.176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr.144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, obiecţie formulată de Preşedintele României”, este unul dintre punctele de pe ordinea de zi a şedinţei de miercuri a Curţii Constituţionale a României (CCR), publicată pe site-ul instituţiei.
Pe 2 august, preşedintele Klaus Iohannis a sesizat Curtea Constituţională în legătură proiectul adoptat de Parlament şi iniţiat de deputatul PSD Cătălin Rădulescu.
De asemenea, dezbaterile pe sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis referitoare la modificarea Legii privind Statutul aleşilor locali, care argumentează că schimbările introduc noi sancţiuni pentru consilierii locali şi judeţeni, prevăzute în altă lege, cea referitoare la conflictul de interese, au fost amânate până pe 16 octombrie.
Pe 1 august, preşedintele Klaus Iohannis a sesizat Curtea Constituţională în legătură cu modificarea Legii privind Statutul aleşilor locali, adoptată de Parlament, potrivit unui anunţ al Administraţiei Prezidenţiale.
„Prin completarea art. 57 alin. (1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, pe de o parte se introduce o nouă sancţiune disciplinară pentru consilierii locali şi judeţeni, respectiv sancţiunea diminuării indemnizaţiei de şedinţă cu 10% pentru maximum 6 luni şi, pe de altă parte, între situaţiile care pot atrage aplicarea unei sancţiuni din rândul celor menţionate, se introduce cazul încălcării „prevederilor legale referitoare la conflictul de interese”, se arată în textul sesizării făcute de preşedintele Klaus Iohannis la CCR, potrivit Administraţiei Prezidenţiale.
Judecătorii CCR au amânat până pe 9 octombrie, sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis asupra Legii privind statutul parlamentarilor, acesta motivând că articolul care oferă aleşilor dreptul de a intermedia relaţia dintre cetăţeni şi potenţiali investitori cu administraţia publică încalcă Constituţia.
Pe 26 iulie, şeful statului a sesizat CCR referitor la modificarea Legii privind Statutul deputaţilor şi senatorilor, adoptată de Parlament, potrivit unui anunţ al Administraţiei Prezidenţiale.
„Prin instituirea în legea criticată a posibilităţii deputaţilor şi a senatorilor de a pretinde ori de a primi foloase nemateriale, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, prin intermedierea „în orice mod” a relaţiilor dintre cetăţeni şi autorităţi, respectiv dintre aleşi locali şi autorităţi centrale sau dintre investitori şi autorităţi locale sunt încălcate dispoziţiile art. 1 alin. (3) şi alin. (5) din Constituţie, restrângându-se cadrul de integritate aplicabil deputaţilor şi senatorilor şi eliminându-se un standard de integritate, aspect ce are un efect direct asupra încrederii cetăţenilor în membrii Parlamentului României şi în autoritatea legiuitoare”, se arată în textul sesizării depuse de Iohannis la Curtea Constituţională.
Curtea Constituţională a amânat până pe 23 octombrie şi sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis pe legea privind presemnalizarea prin panouri a maşinilor de poliţie cu radar, şeful statului considerând, printre altele, că prevederile nu au rolul de a duce la îmbunătăţirea siguranţei rutiere.
Pe 27 iulie, preşedintele Klaus Iohannis a depus la Curtea Constituţională o sesizare de neconstituţionalitate pe Legea privind presemnalizarea prin panouri a maşinilor de poliţie cu radar, adoptată de Parlament, a transmis Administraţia Prezidenţială într-un comunicat de presă.
„Referitor la prevederea potrivit căreia „dispozitivele destinate măsurării vitezei se instalează exclusiv pe autovehicule care prezintă înscrisurile şi însemnele distinctive ale poliţiei rutiere şi care sunt poziţionate vizibil. Dispozitivele mobile, de tip pistol, destinate măsurării vitezei se utilizează la o distanţă maximă de 10 metri de autovehiculele care prezintă înscrisurile şi însemnele distinctive ale poliţiei rutiere. Se interzice utilizarea dispozitivelor de măsurare a vitezei din autovehicule care nu prezintă înscrisurile şi însemnele distinctive, de către poliţişti care nu poartă uniforme, cu înscrisuri şi însemne distinctive”. De asemenea, alin. (6) din acelaşi articol al legii criticate dispune obligativitatea presemnalizării dispozitivelor radar utilizate în mod staţionar, prin panouri de atenţionare, instalate pe sensul de mers la o distanţă de 500 – 1000 m în localitate, respectiv de 2.000 – 4.000 m în afara localităţilor”, arată Klaus Iohannis în sesizare, susţinând că prevederile sunt neclare.
