Curtea Constituţională a României (CCR) discută, astăzi, sesizările preşedintelui Klaus Iohannis asupra modificărilor aduse Legii privind Statutul judecătorilor şi procurorilor şi cea privind Consiliul Superior al Magistraturii.
Pe 20 iulie, preşedintele Klaus Iohannis a transmis CCR sesizarea cu privire la neconstituţionalitatea Legii pentru modificarea şi completarea Legii 303/2004 privind Statutul magistraţilor.
„Prin modul în care a fost dezbătută şi adoptată, legea menţionată încalcă prevederile art.1 alin.(5), ale art. 61 alin. (2) coroborate cu cele art. 66 alin. (2) şi (3), ale art. 64 alin. (4) şi ale art.147 alin. (4) din Constituţie. Totodată, prin conţinutul normativ, Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind Statutul judecătorilor şi procurorilor contravine normelor şi principiilor constituţionale”, se arată în sesizarea trimisă la CCR.
În legătură cu aspectele de neconstituţionalitate extrinsecă, Iohannis susţine că Legea 303/2004 a fost dezbătută şi adoptată cu încălcarea dispoziţiilor art. 61 alin. (2), coroborate cu cele ale art. 66 alin. (2) şi (3) din Constituţie, întrucât, pe de o parte, această lege a fost adoptată în cadrul unei sesiuni extraordinare a Camerei Deputaţilor neconstituţional întrunite, iar, pe de altă parte, într-o sesiune extraordinară pe a cărei ordine de zi iniţiativa legislativă nu putea fi înscrisă la momentul convocării Camerei Deputaţilor.
Şeful statului supune controlului de constituţionalitate mai multe articole din Legea 303/2004 referitoare la cazurile de eliberare din funcţie a judecătorilor şi procurorilor, unele prevederi legate de rolul CSM, dispoziţii privind auditorul de justiţie. Totodată, sunt criticate şi prevederi referitoare la criteriile de repartizare a judecătorilor şi procurorilor stagiari, după promovarea examenului de capacitate, în circumscripţiile instanţelor şi parchetelor unde o minoritate naţională are o pondere de cel puţin 50% din numărul locuitorilor.
Preşedintele a contestat şi eliminarea concursului constând în proba scrisă pentru promovarea în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. „Prin menţinerea doar a probei interviului pentru candidaţi se relativizează standardele profesionale, cu efect asupra calităţii activităţii judecătorilor instanţei supreme, este sporită doza de subiectivism şi, în acelaşi timp, se creează discriminări între promovările în funcţii de execuţie la celelalte instanţe şi cele la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”, consideră preşedintele Iohannis.
Klaus Iohannis a contestat şi modificările aduse Legii 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.
El aminteşte că, pe 22 iunie, a formulat o cerere de reexaminare cu acestei legi, arătând că motivele, structurate în 24 de puncte şi dezvoltate pe 28 de pagini, vizau aspecte referitoare la funcţionarea CSM şi afectarea rolului constituţional al acestuia, de garant al independenţei justiţiei, la exercitarea mandatului de membru al acestei autorităţi publice, precum şi la funcţionarea Inspecţiei Judiciare. Totodată, prin cererea de reexaminare era semnalată existenţa unor norme contradictorii, a unor trimiteri la dispoziţii inexistente în conţinutul Legii nr. 317/2004, a unor dispoziţii neclare şi/ sau necorelate între ele şi chiar a unor paralelisme legislative, toate vizând necesitatea respectării normelor de tehnică legislativă de natură să asigure coerenţa actului normativ.
Iohannis arată parcursul legislativ al acestei legi şi faptul că cererea sa de reexaminare a fost respinsă. Şeful statului menţionează, invocând o decizie a CCR, că Parlamentul trebuie să reexamineze toate textele de lege la care face referire cererea preşedintelui României, precum şi pe cele care au legătură cu acestea, asigurându-se succesiunea logică a ideilor şi coerenţa reglementării.
Iohannis menţionează că, după cum s-a stabilit constant în jurisprudenţa constituţională, reexaminarea unei legi ca urmare a unei cereri formulate de preşedintele României implică o dezbatere specializată, limitată la motivele/ raţiunile/ textele cuprinse în însăşi această cerere.
El subliniază că, în cazul acestei legi, din raportul comisiei sesizate în fond (atât la Camera Deputaţilor, cât şi la Senat) motivarea respingerii cererii de reexaminare lipseşte. De asemenea, şeful statului menţionează că din dezbaterile din plenul Camerei Deputaţilor nu rezultă că aceasta a dezbătut motivele de reexaminare cuprinse în cererea sa.
Preşedintele Iohannis spune că nici din dezbaterile plenului Senatului nu rezultă o asemenea împrejurare, câtă vreme în cadrul acestora discuţiile s-au purtat în jurul unor aspecte procedurale, iar raportul comisiei sesizate în fond nu cuprindea nicio motivare a raţiunii respingerii cererii de reexaminare.
În acest context, el susţine că actul a cărui reexaminare s-a solicitat nu a beneficiat de o reală reexaminare.
