Președintele Klaus Iohannis cere Parlamentului reexaminarea legii privind Consiliul Superior al Magistraturii, arătând că modificările aduse afectează rolul constituțional de garant al independenței justiției pe care îl are CSM, scrie Hotnews.
”Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii vizează intervenții legislative substanțiale de natură să afecteze funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii și rolul constituțional al acestuia, de garant al independenței justiției, exercitarea mandatului de membru al acestei autorități publice, precum și funcționarea Inspecției judiciare”, transmite Administrația Prezidențială.
Legea transmisă la promulgare cuprinde norme contradictorii, trimiteri la dispoziții inexistente în conținutul Legii nr. 317/2004, dispoziții neclare și/sau necorelate între ele și chiar paralelisme legislative, motiv pentru care se impune reexaminarea acesteia de către Parlament.
Printre obiecțiile președintelui se numără modalitatea de alegere a conducerii CSM. Astfel, dacă potrivit legii în vigoare, președintele și vicepreședintele CSM sunt aleși cu votul majorității membrilor Plenului CSM, modificările aduse precizează că președintele și vicepreședintele sunt aleși de Plenul CSM, cu votul majorității membrilor prezenți.
”Dată fiind importanța alegerilor pentru conducerea CSM, apreciem oportună revenirea la majoritatea absolută în procedura de alegere a conducerii CSM, conform dispozițiilor legii aflate în vigoare. O astfel de soluție asigură o mai mare legitimitate pentru cei doi membri aleși în funcțiile de președinte și vicepreședinte CSM, creând totodată premisele pentru o mai bună funcționare a organismului al cărui rol este cel de a garanta independența justiției”, spune șeful statului.
Un alt punct criticat este faptul că legea transferă o parte din atribuțiile plenului CSM către secțiile de specialitate, în ceea ce privește numirile și revocările.
Astfel, Secția pentru judecători: numește și revocă din funcție președintele, vicepreședinții și președinții de Secții ai ÎCCJ (art. 40 alin. (1) lit. b), propune Președintelui României numirea și eliberarea din funcție a judecătorilor (art. 40 alin. (1) lit. c), numește judecătorii stagiari pe baza rezultatelor obținute la examenul de absolvire a Institutului Național al Magistraturii (art. 40 alin. (1) lit. d), eliberează din funcție judecătorii stagiari (art. 40 alin. (1) lit. e), dispune promovarea judecătorilor (art. 40 alin. (1) lit. h).
Secția pentru procurori, la propunerea ministrului justiției înaintează Președintelui României propunerea pentru numirea procurorului general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ, prim-adjunctului și adjunctului acestuia, procurorului șef al DNA, adjuncții acestuia, procurorului șef al DIICOT și adjuncții acestuia (art. 40 alin. (2) lit. a), numește și revocă procurorii șefi de secție ai Parchetului de pe lângă ÎCCJ, DNA și DIICOT (art. 40 alin. (2) lit. c), propune Președintelui României numirea în funcție și eliberarea din funcție a procurorilor (art. 40 alin. (2) lit. d), numește procurorii stagiari pe baza rezultatelor obținute la examenul de absolvire a INM (art. 40 alin. (2) lit. e), eliberează din funcție procurorii stagiari (art. 40 alin. (2) lit. f), dispune promovarea procurorilor (art. 40 alin. (2) lit. i).
Conform art. 125 alin. (2) din Constituție, „propunerile de numire, precum și promovarea, transferarea și sancționarea judecătorilor sunt de competența Consiliului Superior al Magistraturii, în condițiile legii sale organice”. De asemenea, președinția apreciază ca necesară corelarea dispozițiilor art. 35 din Legea nr. 317/2004 și cu modificările aduse Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. Astfel, în rândul atribuțiilor Plenului Consiliului Superior al Magistraturii ar trebui să se regăsească și numirea procurorului șef, respectiv a procurorului-șef adjunct la Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, conform art. 881 alin. (4) din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004.
