Serviciul Român de Informaţii a declasificat, luni, protocolul de cooperare între SRI, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parchetul General, iar documentul cuprinde cadrul legal pentru gestionarea informaţiilor din procedurile de emitere a mandatelor de securitate naţională, scrie Mediafax.

Protocolul are şase pagini şi este semnat de directorul SRI de la acea vreme, George Maior, de Laura Codruţa Kovesi în calitate de procuror general la acel moment şi de fostul preşedinte al instanţei supreme, Nicolae Popa.

„Procedura de declasificare a protocolului de cooperare între SRI şi PICCJ, lansată la finalul lunii mai de directorul SRI, domnul Eduard Hellvig, s-a încheiat astăzi cu publicarea documentului. S-a avut în vedere faptul că protocolul nu mai conţine niciun fel de date sau informaţii care să pună în pericol securitatea naţională a României, aşa cum este definită astăzi de legislaţia în vigoare şi de recentele hotărâri în materie ale Curţii Constituţionale a României. Principalul subiect tratat în cadrul protocolului se referea la crearea şi operaţionalizarea cadrului legal şi organizatoric pentru acreditarea de securitate a sistemului informatic comun de gestionare a informaţiilor clasificate vehiculate în procedurile de emitere a mandatelor de securitate naţională”, se arată într-o informare a SRI.

În sursa citată se mai precizează că semnarea protocolului a fost făcută ca urmare a emiterii unei solicitări cu caracter obligatoriu din partea ORNISS (martie 2006), prin care se impunea celor două instituţii încheierea unui acord reciproc de securitate, precum şi dobândirea, de PICCJ, a unui certificat de acreditare de securitate. „În aplicarea dispoziţiilor ORNISS, în anul 2009 a fost semnat acordul de securitate SRI-PICCJ, iar în anul 2012 s-a realizat acreditarea de securitate a sistemului informatic interconectat. În luna martie 2017 a fost prelungită acreditarea până în 2020. Astfel, scopul acordului fiind atins, acesta poate fi pus la dispoziţia publicului”, mai arată SRI.

Protocolul SRI- PG- ÎCCJ făcut public, luni, de către SRI, arată că cele trei instituţii se obligau să îşi coreleze activităţile privind culegerea de informaţii, dar şi să schimbe date şi documente. Protocolul este semnat de George Maior (SRI), Laura Codruţa Kovesi (PG) şi Nicolae Popa (ICCJ). Potrivit prevederilor din Protocolul semnat în anul 2009, Serviciul Român de Informaţii acordă, cu titlu gratuit, asistentă în domeniul protecţiei informaţiilor clasificate deţinute şi utilizate de P.Î.C.C.J. şi I.C.C.J. Totodată, instituţiile care sunt parte în protocol îşi corelează activităţile de solicitare, avizare şi aprobare a autorizării culegerii de informaţii.
Înţelegerea merge mai departe şi arată că cele trei instituţii, dintre care două în domeniul Justiţiei şi un Serviciu de informaţii, îşi pun la dispoziţie, reciproc, documente. Asta poate însemna că la SRI au ajuns şi date din dosare. „Punerea la dispoziţie -pe bază de reciprocitate, în limitele competenţelor Părţilor -a informaţiilor, datelor, documentelor şi materialelor relevante şi utile pentru îndeplinirea atribuţiilor specifice, precum şi asigurarea protecţiei acestora, în zona de competenţă, în conformitate cu prevederile actelor normative oficiale şi interne în materie”, prevede protocolul.

Câteva dintre obiective:

a. crearea unui sistem informatic sigur şi stabil, acreditade Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat, necesar gestionării în condiţii de securitate şi operativitate maximă a informaţiilor în format electronic vehiculate în scopul îndeplinirii măsurilor prevăzute la art.2;

b. asigurarea de către S.R.I. şi punerea la dispoziţia P.Î.C.C.J. şi Î.C.C.J., în conformitate cu prevederile legale, a infrastructurii tehnice a sistemului necesară realizării activităţilor circumscrise domeniilor de cooperare;

c. acordarea cu titlu gratuit de către S.R.I., a asistentei în domeniul protecţiei informaţiilor clasificate deţinute şi utilizate de P.Î.C.C.J. şi I.C.C.J., pentru prevenirea scurgerii de date şi informaţii cu acest caracter, transmise prin intermediul sistemului informatic;

d. corelarea activităţilor de solicitare, avizare şi aprobare a autorizării culegerii de informaţii prin măsuri ce implică restrângerea temporară a exerciţiului unor drepturi şi libertăţi fundamentale, în condiţiile art.53 din Constituţia României, republicată şi asigurarea accesului fiecărei părţi la arhiva electronică, conform principiului „necesităţii de a cunoaşte”;

e. punerea la dispoziţie -pe bază de reciprocitate, în limitele competenţelor Părţilor -a informaţiilor, datelor, documentelor şi materialelor relevante şi utile pentru îndeplinirea atribuţiilor specifice, precum şi asigurarea protecţiei acestora, în zona de competenţă, în conformitate cu prevederile actelor normative oficiale şi interne în materie;

f. elaborarea şi derularea de către părţi, în domeniile complementare, de strategii, acţiuni şi programe, comune.

La capitolul responsabilităţi, SRI se obligă să autorizeze desfăşurarea de activităţi de culegere de informaţii prin restrângerea temporară a exerciţiului unor drepturi şi libertăţi fundamentale, dacă se constată existenţa unor ameninţări.

„Solicitările menţionate la alin.1 sunt semnate de şeful U.M. 0198 Bucureşti şi vor avea ataşată (încorporată) o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat digital calificat, în conformitate cu prevederile Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică. Asigură, prin persoane anume desemnate, funcţionarea sistemului de operare şi a aplicaţiilor instalate în sistem la parametrii necesari realizării în bune condiţii a atribuţiilor specifice părţilor”, se arată în protocol.

Totodată, SRI acordă sprijin tehnic de specialitate reprezentanţilor P.Î.C.C.J. şi Î.C.C.J şi se ocupă de protecţia datelor clasificate proprii sau recepţionate prin intermediul sistemului informatic.

La capitolul reguli de cooperare, cele trei instituţii se pun de acord ca „În situaţii excepţionale, pentru valorificarea unor oportunităţi operative, solicitările referitoare la autorizarea unor activităţi de culegere. de informaţii prin restrângerea temporară a exerciţiului unor drepturi şi libertăţi fundamental, în condiţiile art.53 din Constituţia României, republicată, pot fi transmise şi în format fizic, prin intermediul unităţii specializate a S.R.I. în transportul şi distribuirea corespondenţei oficiale”

În acelaşi document, Parchetul General are ca responsabilităţi: „Art. 8 – (1) În vederea îndeplinirii atribuţiilor prevăzute de art.21 şi art.22 din Legea nr.535/2004, la cererea S.R.I. privind autorizarea unor activităţi de culegere de informaţii prin restrângerea temporară a exerciţiului unor drepturi şi libertăţi fundamentale, solicită Preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie eliberarea mandatului sau, după caz, respinge cererea prin rezoluţie motivată”.

(2) Documentele prevăzute la alin.1, emise de P.Î.C.C.J., sunt semnate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi vor avea ataşată (încorporată) o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat digital calificat, în conformitate cu prevederile Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică”.

Înalta Curte are la rândul său responsabilitatea de a elibera mandatele prin care autorizează efectuarea activităţilor specifice.

„(2) Încheierea de şedinţă şi mandatul sunt semnate de judecători anume desemnaţi de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi vor avea ataşată (încorporată) o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat digital calificat, în conformitate cu prevederile Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică”

Documentul semnat în anul 2009 este semnat de George Maior, în calitate de şef SRI, Laura Codruţa Kovesi, din partea Parchetului General şi Nicolae Popa, din partea ICCJ.