Raportul MCV prezentat miercuri de Comisia Europeana „constata un bilant impresionant in ceea ce priveste rezolvarea cazurilor de coruptie la nivel mediu si inalt si recomanda mentinerea eforturilor institutiilor judiciare in acest sens” si „atrage atentia asupra atacurilor puternice indreptate impotriva magistratilor si a sistemului judiciar de catre mass-media si politicieni, definindu-le drept <o amenintare serioasa pentru ireversibilitatea luptei anticoruptie>”, este punctul de vedere al Directiei Nationale Anticoruptie (DNA).
Prezentăm mai jos, integral, comunicatul DNA pe această temă:
Raportul conține o evaluare globală a celor zece ani de reforme în justiție. În același timp, face analiza progresului înregistrat pe anul 2016.
1. Raportul constată un „bilanț impresionant” în ceea ce privește rezolvarea cazurilor de corupție la nivel mediu și înalt și recomandă menținerea eforturilor instituțiilor judiciare în acest sens.
2. Totodată, raportul atrage atenția asupra atacurilor puternice îndreptate împotriva magistraților și a sistemului judiciar de către mass-media și politicieni, definindu-le drept “o amenințare serioasă pentru ireversibilitatea luptei anticorupție” și notează că, în 2016, au devenit deosebit de intense atacurile împotriva Direcției Naționale Anticorupție.
3. O altă îngrijorare este legată de modificările legislative menite în mod clar să slăbească sau să reducă domeniul de aplicare al infracțiunilor de corupție, cu referire la cele două proiecte de ordonanță de urgență prezentate spre consultare de către Guvern la 18.01.2017 care „ ar putea afecta cadrul juridic privind corupția și rezultatele luptei împotriva corupției”.
Concret raportul constată că, în privința combaterii corupției la nivel înalt, bilanțul a fost unul solid și din perspectiva investigațiilor, dar și a cazurilor finalizate în instanțe „cu o clară accelerare după anul 2011”,în sensul în care:
– au fost finalizate cazuri privind politicieni de la toate nivelurile și din toate partidele politice, precum și privind funcționari publici, magistrați și oameni de afaceri.
– Direcția Națională Anticorupție investighează un număr mare de cazuri și trimite în fiecare an în judecată sute de persoane acuzate de corupție la nivel mediu și înalt, iar Înalta Curte de Casație și Justiție și curțile de apel pronunță condamnări definitive într-un număr încă mare de cazuri de corupție la nivel mediu și înalt.
– s-a înregistrat o tendință puternică în sensul confiscării bunurilor pentru recuperarea prejudiciului cauzat de infracțiunile de corupție.
Raportul califică acest bilanț, menținut constant în 2016, drept un semn de independență și profesionalism al instituțiilor judiciare. Cu toate acestea, constată că repetitivitatea unor infracțiuni similare sugerează, totodată, că măsurile de prevenire a corupției nu au fost eficace.
Menținerea eforturilor instituțiilor judiciare care combat corupția la nivel înalt rămâne cel mai important semnal de consolidare a luptei anticorupție, remarcat în raport, care mai subliniază că DNA a constituit, de asemenea, un exemplu destul de bun în ceea ce privește raportarea, ceea ce arată un nivel înalt de deschidere și voință de analiză.
Document mai notează că „succesul urmăririi penale și condamnării multor politicieni renumiți în România este un semn de independență a sistemului judiciar, care arată că nici ocupanții unor posturi înalte nu sunt deasupra legii dacă au comis infracțiuni.” Se constantă însă că acest lucru a determinat atacuri adesea orientate direct către magistrați în mod individual, ceea ce depășește critica sau dezaprobarea unei pedepse sau contestarea unei hotărâri prin mijloacele legale aflate la dispoziție. Se atrage atenția că atacurile care vizează discreditarea diferiților magistrați sau a instituțiilor judiciare riscă să submineze încrederea opiniei publice în ansamblul sistemului judiciar și, eventual, să intimideze diferiții magistrați.
Din perspectivă legislativă se menționează că intrarea în vigoare a Noului Cod Penal și a Noului Cod de Procedură Penală în 2014, creează acum de un cadru legal cuprinzător pentru combaterea infracțiunilor de corupție. Încă de la început, stabilitatea cadrului legal a fost o preocupare constantă, având în vedere, astfel cum s-a menționat mai sus, tentativele periodice de modificare a legilor anticorupție, adesea fără consultarea instituțiilor-cheie ale statului și a instituțiilor judiciare din acest domeniu.
Autorii raportului insistă că „legislația anticorupție trebuie să se aplice tuturor în mod egal și la toate nivelurile” și că dezbaterile din Parlament cu privire la criteriile obiective pentru justificarea refuzului de ridicare a imunității nu au condus la schimbare în sensul recomandărilor anterioare din rapoartele MCV. Aceste recomandări reținuseră lipsa unei abordări sistematice care să explice refuzurile de a se ridica imunitatea parlamentară pentru a permite anchete sau măsuri preventive. În acest sens, în actualul raport se recomandă „adoptarea unor criterii obiective pentru luarea și motivarea deciziilor de ridicare a imunității parlamentarilor pentru a se asigura faptul că imunitatea nu este folosită pentru a se evita cercetarea și urmărirea penală a infracțiunilor de corupție.”
