Premierul Dacian Cioloş (foto) a declarat, ieri, cu ocazia lansării Strategiei Naţionale Anticorupţie, că modificarea legislaţiei şi eficienţa justiţiei nu sunt suficiente pentru eliminarea corupţiei atâta vreme cât oamenii continuă să dea bani la ghişeu sau să strecoare bani în buzunarul medicului.
Dacian Cioloş a spus, în deschidrea dezbaterii care a avut loc la Palatul Victoria, că România trebuie să treacă de la o democraţie pasivă la una participativă şi că, după câteva luni ca premier, este mai convins ca niciodată că este nevoie de o schimbare de atitudine a beneficiarilor de servicii publice, simpla modificare a legilor şi buna funcţionare a instituţiilor justiţiei nefiind suficiente.
Cioloş a afirmat că, atâta vreme cât românii încă dau bani la ghişeu sau strecoară bani în buzunarul medicului, orice măsură la nivelul politic nu va duce la eliminarea corupţiei.
„Atât timp cât, după douăzeci şi ceva de ani după ce am trecut la democraţie, încă mai facem diferenţa – ăsta e sentimentul meu personal – între ce e al meu e al meu şi am grijă şi ce e al statului e al tuturor, deci pot să bag mâna până la cot pentru că nu e responsabilitatea mea, câtă vreme încă mai trenează în societate mentalitatea aceasta, putem lua orice decizii la nivel guvernamental pentru că ele nu o să-şi facă efectul. Aici mă gândesc de la atenţia pe care o acordăm la ghişeu până la bani strecuraţi în buzunarul medicului – cu sau fără voia lui -, aici vorbesc de atitudinea noastră a fiecăruia, până la corupţia din marile proiecte de infrastructură. Fiecare act de corupţie slăbeşte statul român şi ne îndepărtează de o societate sănătoasă“, a declarat premierul.
Şeful executivului a mai afirmat că indiferenţa, incompetenţa, alături de corupţie, pot ucide.
„Corupţia ucide. Vă amintiţi de acest slogan din urmă cu câteva luni. Iată că vedem astăzi în multe situaţii că corupţia, coroborată cu indiferenţa, e important să subliniem acest lucru, poate să ucidă literalmente – am văzut în cazuri în sănătate, şi poate să ucidă social, prin alienare, atunci când aceste ingrediente – corupţia şi indiferenţa, le întâlnim în educaţie, de exemplu, ca să dau doar două exemple din două domenii în care există un sentiment clar în societate că avem nevoie de reformă, dar avem impresia că această reformă trebuie să vină doar din partea statului sau a guvernului“, a declarat premierul.
El a mai dat exemplul cazurilor de la Spitalul de Arşi şi cazul de sclavie din Argeş, precizând că acestea spun foarte multe despre societate, dincolo de problemele de management din sistem.
Ministrul sănătăţii: „un stat slab este unul care nu construieşte spitale, nu asigură medicamente, nu asigură salarii decente“
Ministrul sănătăţii, Vlad Voiculescu, a declarat, ieri, la prezentarea Strategiei naţionale anticorupţie 2016-2020, despre efectele negative ale „plicului“ dat medicilor, afirmând că în nici un domeniu nu este mai evident că sistemul corupt ucide.
„Corupţia ucide şi acest lucru nu este nicăieri mai evident decât în sănătate. Corupţia slăbeşte, dar nu în modul în care ne-am dori cu toţii din când în când, ci ne slăbeşte pe cei mai slabi dintre noi. Corupţia slăbeşte societatea nostră în ansamblu şi corupţia slăbeşte statul, iar un stat slab este unul care nu construieşte spitale, nu asigură medicamente, nu asigură salarii decente, nu asigură condiţii decente pentru pacienţi şi pentru medici, nu-şi protejează medicii şi pacienţii de abuzuri“, a declarat Vlad Voiculescu.
Vorbind despre „plicul“ dat medicilor, ministrul a spus că salariile din sistem trebuie mărite şi că un prim pas în acest sens a fost făcut prin recenta ordonanţă adoptată de guvern referitoare la salarizarea bugetarilor.
„Dincolo de nuanţele legale, aş vrea să vorbesc despre cauzele plicului. Nu poţi să vorbeşti despre cauzele plicului fără să vorbeşti de salariile relativ mici ale personalului medical. Un pas important s-a făcut prin ordonanţa de guvern recentă, dar procesul trebuie continuat. Salariile personalului medical trebuie mărite. Din punct de vedere moral, plicul e nimic altceva decât un abuz, un abuz împotriva celor mai slabi ca noi, un abuz împotriva noastră, a tuturor, atunci când suntem cel mai vulnerabili“, a adăugat ministrul sănătăţii.
Voiculescu a adăugat, în context, că este în primul rând o problemă de mentalitate la nivelul societăţii şi că, personal, cunoaşte foarte mulţi medici oncologi, însă nici unul dintre ei nu condiţionează actul medical de primirea banilor.
„De multe ori suntem tentaţi să credem că e o chestiune banală. Plicul a structurat sistemul aşa cum îl vedem în ziua de azi. Plicul îi face pe mulți pacienţi să nu ajungă la medic. Acum ceva vreme, am întâlnit într-o localitate care nu e departe de casa părinţilor mei, din Dâmboviţa, o mamă care şi-a dus copilul prea târziu la medic. Avea o afecţiune oncologică, un cancer, iar atunci când am întrebat de ce nu s-a dus mai devreme, răspunsul a fost: „Nu am eu bani de Bucureşti“. În localitatea de lângă nu a fost diagnosticat la timp. Nu am eu bani de Bucureşti înseamnă trei lucruri: nu am bani de drum, nu am unde să stau în Bucureşti, dar mai ales înseamnă nu am bani de şpagă. Întâmplător, ştiu foarte mulţi medici din specialitatea oncologie pediatrică. Nu ştiu nici măcar unul care să condiţioneze actul medical de plic, de primirea unui folos necuvenit. Dar pentru mama acelui copil lucrurile erau foarte clare: nu putea merge la Bucureşti, nu putea să-şi ducă copilul la tratament fără a avea bani. Corupţia ucide!“, a mai spus Voiculescu.
El a identificat şi alte efecte nocive, precizând că acest fenomen duce şi la conflicte nejustificate între medici.
„Plicul e cel care duce la folosirea prostă a resurselor din spitale. Plicul duce la conflicte nejustificate între membrii corpului medical, pentru resurse precum săli de operaţii, paturi şi multe altele. Plicul, de asemenea, îi face pe medicii tineri să nu aibă acces la pacienţi de multe ori, pentru că există plic. Plicul, de asemenea, duce la existenţa absolut insulară a echipelor multidisciplinare în spitalele noastre. Plicul duce şi la respingerea ideii de second opinion, second opinion fiind un mecanism care salvează vieţi şi care salvează şi bani“, a mai spus ministrul sănătăţii.
