România își menține obiectivul aderării la Schengen, deși, în prezent, spațiul de liberă circulație este pus sub semnul îndoielii, a declarat joi președintele Klaus Iohannis, potrivit Agerpres.
„Spațiul Schengen este pus sub semnul îndoielii. România acționează ca membru al spațiului Schengen (…). Dincolo de circumstanțele prezente, România își menține obiectivul aderării la acest spațiu”, a spus șeful statului, la întâlnirea cu șefii misiunilor diplomatice acreditați în România.
România este decisă să rămână un susținător ferm al aspirațiilor europene ale Republicii Moldova, să sprijine reformele necesare acestui obiectiv și să fie puternic implicată în mobilizarea solidarității europene, atunci când e necesar, pentru depășirea dificultăților și menținerea cursului european al acestui stat, a declarat, joi, președintele Klaus Iohannis.
Parcursul european al Republicii Moldova depinde de voința politică de la Chișinău, de funcționarea statului de drept și de aplicarea reformelor, a precizat Iohannis, la reuniunea anuală cu șefii misiunilor diplomatice acreditați în România.
El a urat succes noului Guvern de la Chișinău în îndeplinirea reformelor care asigură parcursul european al Republicii Moldova.
„Pe de altă parte, consider că este absolut necesar ca angajamentele asumate de partenerii europeni față de Republica Moldova să fie menținute și extinse odată cu obținerea de progrese în consolidarea statului de drept. Doresc noului Guvern moldovean mult succes în aceste demersuri”, a mai spus președintele Iohannis.
Președintele Klaus Iohannis a declarat că anul 2015 a marcat în România începutul unui nou mod de a face politică, iar 2016 va trebui să consolideze în viața politică virtuțile dialogului, deschiderii către societatea civilă, responsabilității și profesionalismului în relațiile instituționale.
El a arătat că anul 2015 a fost pe plan intern unul al recâștigării normalității în care a fost redescoperit dialogul, întărite principiile statului de drept și independența justiției.
„Cred că 2015 a însemnat începutul unui alt mod de a face politică, pe care cetățenii noștri îl doresc și îl așteaptă și care este pe măsura unei Românii cu adevărat puternice. Ne dorim ca anul 2016 să consolideze în viața politică românească virtuțile dialogului, deschiderii către societatea civilă, responsabilității și profesionalismului în relațiile instituționale. Am convingerea că aceste atribute se vor reflecta și în eficiența acțiunii noastre în plan extern, spre beneficiul cetățenilor României”, a spus Iohannis, la reuniunea cu șefii misiunilor diplomatice acreditați la București.
Pe plan extern, șeful statului a identificat migrația, terorismul și instabilitatea ca fiind provocările cele mai vizibile și mai de impact care trebuie să primească un răspuns în 2016.
„În ceea ce privește situația internațională, am încheiat un an complicat, marcat de amenințări la adresa securității în Europa și în vecinătate, de riscuri în plan regional și global”, a adăugat Klaus Iohannis.
Parteneriatul strategic cu SUA, apartenența la NATO și la UE rămân pilonii fundamentali pe care se construiește politica externă a României, a declarat președintele Klaus Iohannis.
„Parteneriatul strategic cu SUA, apartenența la NATO și la UE au fost, sunt și vor rămâne pilonii fundamentali pe care se construiește politica externă a României”, a spus Iohannis, la reuniunea cu șefii misiunilor diplomatice acreditați în România.
El a reamintit că își dorește ca România să fie nu doar un beneficiar, ci și un furnizor de securitate în regiune și să-și întărească profilul și consolideze rolul în interiorul NATO și al Uniunii Europene.
Șeful statului a precizat că organizarea la București a reuniunii liderilor statelor europene din flancul estic, întâlnirile cu omologii din țările membre ale Uniunii, dar și din vecinătate, cât și Acordul pentru creșterea bugetului Apărării la 2% din PIB până în 2017 sunt expresia acestui obiectiv.
„Prin adoptarea Strategiei Naționale de Apărare a Țării în iunie 2015, România și-a conturat clar și predictibil cadrul în care operează în materie de securitate națională, dar mai cu seamă s-a definit pe sine ca stat în raport cu propriii cetățeni, în raport cu aliații și partenerii săi internaționali, în regiune și în ansamblul politicii internaționale. ‘România puternică în Europa și în lume’, așa cum am intitulat Strategia Națională de Apărare, nu este un deziderat care ne privește doar pe noi, la noi acasă, ci un angajament de politică externă în sine. România este puternică în hotărârea sa de a fi o sursă de stabilitate și democrație într-o regiune complicată, în consecvența și predictibilitatea acțiunilor sale în raport cu partenerii externi și în loialitatea față de valori și principii”, a adăugat Iohannis.
