Actualul nivel -fără precedent – de instabilitate la frontierele Uniunii Europene, se spune în raportul prezentat spre dezbatere la sesiunea plenară din această săptămâna de la Strasbourg, dar şi în textul rezoluţiei (fără caracter legislativ) adoptată joi, în ultima zi a sesiunii, impune Uniunii Europene şi statelor membre să-şi asume responsabilităţi mult mai mari în ceea ce priveşte securitatea şi apărarea în comun a frontierelor Uniunii. Obiectivul este combaterea terorismului şi a criminalităţii organizate, întărirea apărării cibernetice şi găsirea de soluţii în faţă valului actual de migraţie prin Mediterana, către coastele europene. Proiectul PE pentru statele membre implică elaborarea unei strategii „forţe”, capabile să facă faţă provocărilor -deja bine cunoscute în acest moment- la adresa securităţii în Europa.
Mediul de securitate din UE şi din vecinătatea să estică şi sudică – sublinia în raportul prezentat de eurodeputatul francez Arnaud Danjean (PPE) , membru al Subcomisiei PE pentru probleme de securitate şi apărare – este din ce în ce mai instabil şi volatil din cauza numărului mare de provocări mai vechi dar şi noi la adresa securităţii. Conflictul din estul Ucrainei, conflictele din Siria şi Irak, împreună cu ascensiunea organizaţiei teroriste ISIS, criză din Libia şi ameninţarea teroristă din Africa reprezintă, potrivit lui Arnaud Danjean,ameninţări „directe” la adresa securităţii UE. Nivelul de instabilitate la frontierele UE şi în imediată să vecinatateeste este fără precedent, ceea ce – spunea Danjean- crează motive de îngrijorare că Uniunea Europeană nu ar putea avea capacitatea de a acţiona în comun şi de a fi un factor decisiv în faţă unor astfel de ameninţări. Pe acest fond, raportorul a subliniat insistent necesitată că UE şi statele membre să se adapteze urgent la aceste noi provocări la adresa securităţii Uniunii, indeoesbi prin utilizarea eficientă a instrumentelor Politicii comune europene de securitate şi apărare(PSAC) existente, corelându-le mai bine cu instrumentele UE în materie de afaceri externe, cu asistenţă umanitară şi cu politică de dezvoltare, printr-o mai bună coordonare a acţiunilor naţionale şi, după caz,prin introducerea noilor maecanisme de exprimare a solidarităţii europene. Raportorul sublinia de asemenea că, la ora actuală, este din ce în ce mai dificil de făcut o distictie între securitatea externă şi cea internă, ceea ce impune o mai bună cooperare şi coordonare între statele membre, sub îndrumarea şefului diplomaţiei externe europene, dna Mogherini, indeoesebi în combaterea terorismului, a crimei organizate, în apărarea cibernetică şi migraţia.Problematicii securităţii şi apărării comune europene i s-a acordat o atât de serioasă atenţie la actuală sesiune a PE, având în vedere contextul internaţional actual, încât pe această tema au fost prezentate încă trei rapoarte ce au tratat cele mai importante aspecte ale strategiei UE în domeniu, cu accent special pe necesitatea unei solidarităţi reale, mult mai puternice între statele membre în găsirea de soluţii în faţă provocărilor grave din ultimele luni, îndeosebi în faţă valului de migranţi din sudul Europei.
Deşi au fost exprimate opinii opuse solidarităţii în chestiunile securităţii, majoritatea eurodeputaţilor au dat un răspuns pozitiv apelului PE
Eurodeputatul elen Giorgios Kyrtsos, din partea grupului politic PPE, şi-a exprimat îngrijorarea faţă de situaţia dificilă în care se află la ora actuală majoritatea statelor membre ale UE că urmare a reducerii cheltuielilor militare, atrăgând atenţia că, pe acest fond, acţionează şi ştiu să profite alţi actori mondiali, cum ar fi Rusia sau China. Eurodeputatul român Ioan Mircea Pascu , vice-preşedinte al PE, a salutat, în acelaşi context, propunerea raportorului Danjean privind crearea unui fond comun european destinat apărării şi securităţii. O mare importantă a conferit dl. Pascu unei cooperări mult mai eficiente – în actualul context complicat internaţional şi european – între NATO şi Uniunea Europeană. Eurodeputatul croat Jozo Rados(din grupul politic liberal ALDE) a evidenţiat, şi el, modificările „dramatice” intervenite în domeniul apărării şi securităţii europene, modificări „ce impun schimbarea strategiilor de politică externă şi internă ale UE şi ale ţărilor memebre ale Uniunii”. Şi Jozo Rados a insistat asupra necesităţii dezvoltării cercetării şi a creşterii investiţiilor comune în domeniul apărării europene, obiectiv ce trebuie atins neapărat în 2016. Eurodeputatul socialist italian Nicola Caputo a insistat asupra importanţei unei reale solidarităţi între ţările UE, oferind drept exemplu situaţia creată în privinţa migraţiei masive prin Mediterana spre coastele Europei. El şi-a exprimat speranţa că la summitul european ce va avea loc la finele lunii iunie iunie, consacrat în principal chestiunilor de apărare şi securitate, vor fi decise măsuri eficiente care să poată fi un răspuns la provocările de la frontieră UE şi în veinatatea ei. Lituanianul Bronis Ropé, din partea grupului politic al Verzilor, a fost mai categoric, subliniind că, în realitate, nu există o cooperare reală între statele UE în chestiunile de apărare. Statele UE, susţinea el, „se uită unele la altele…iar la operaţiunile cu caracter militar ale UE nu iau parte toate ţările Uniunii”. Romanul social-democrat Victor Boştinaru a atras atenţia că, până acum, UE a reacţionat „ezitant, ineficient” la situaţii ce implicau securitatea frontierelor UE. Şi-a încheiat intervenţia (de un minut) cu întrebarea retorică adresată europarlamentarilor „Cât de comună este în acest moment politică europeană de apărare şi securitate?”.
Politică europeană comună de apărare are nevoie de finanţare adecvată
PE şi-a exprimat regretul că, în ciuda promisiunilor făcute de liderii europeni în cadrul summitului din decembrie 2013, nu a fost făcut nici un progres substanţial în echiparea UE cu resurse operaţionale, industriale şi capacităţi de care are imperios nevoie pentru prevenirea şi gestionarea crizelor internaţionale şi afirmarea propriei sale autonomii strategice. Un impuls benefic este aşteptat de la summitul din 25-26 iunie anul acesta, dnei Federica Mogherinii, şefa diplomaţiei europene, revenindu-i misiunea pentru a conduce eforturile în acest sens.” Misiunile civile şi operaţiunile militare europene , se subliniază în textul rezoluţiei adoptate de PE, trebuie să devină adevăratele instrumente eficace ale unei strategii globale de acţiune, îndeosebi în vecinătatea UE”. Uniunea „trebuie să fie în măsură să intervină în întreg ansamblu al gestionării crizelor…Este necesară o strategie europeană coerentă pentru protejarea infrastructurilor numerice în faţă atacurilor cibernetice”. Într-o rezoluţie distinctă, PE declara că finanţarea misiunilor civile ale UE şi a operaţiunilor militare trebuie adaptată la noile necesităţi, motiv pentru care PE cere ţărilor membre ale Uniunii să răspundă la angajamentele pe care şi le-au luat prin acţiuni concrete, participând la finanţarea costurilor comune ale operaţiunilor şi furnizând forţe militare pentru a participa la ele.
O piaţă europeană a apărării
Eurodeputaţii au cerut Comisiei Europene şi statelor memebre ale UE să acţioneze mai intens pentru crearea unei „veritabile pietze europene a apărării. Într-o rezoluţie (redactată de eurodeputata socialist portugehza Ana Gomes), PE insistă asupra „unei pietze unice a apărării, eficace şi bazată pe reguli comune, vitală pentru dezvoltarea unei baze industriale şi tehnologice a apărării europene competitivă – crucială pentru securizarea capacităţilor necesare asigurării securităţii cetăţenilor Uniunii Europene”.
