14.2 C
Craiova
miercuri, 17 aprilie, 2024
Știri de ultima orăActualitateCraiova-Piteşti, autostradă prioritară în Master Planul de Transport

Craiova-Piteşti, autostradă prioritară în Master Planul de Transport

master plan transport hotnews

Master Planul pe Transport şi Strategia de Implementare – documentul care stabileşte prioritizarea proiectelor – au fost modificate pentru a ţine cont de observaţiile Comisiei Europene (CE) şi sunt aproape gata să fie retransmise oficialilor europeni pentru o aprobare finală, scriu jurnaliştii de la HotNews.ro. În ceea ce priveşte prioritizarea proiectelor rutiere până în anul 2020, pe primul loc se află autostrada Sibiu – Piteşti, iar pe doi e autostrada Bacău – Paşcani. Alte proiecte care apar prioritare sunt autostrăzile Sibiu-Braşov, Braşov-Ploieşti, Cluj Napoca – Borş şi Piteşti-Craiova. La drumurile expres, legătură din Moldova pe ruta Ploieşti-Buzău-Focşani-Bacău capătă prioritate.

Toate proiectele rutiere sunt gândite să fie implementate prin mixul de fonduri europene-buget-împrumuturi, iar până la retransmiterea Master Planului finalizat Comisiei Europene mai e nevoie ca Ministerul Finanţelor să aprobe spaţiul fiscal suplimentar în deficitul naţional pentru următorii ani, necesar pentru angajarea unor împrumuturi de 7 miliarde de euro care să completeze fondurile europene disponibile. Potrivit surselor HotNews.ro, observaţiile Comisiei au fost asimilate şi documentul strategic a suferit o serie de modificări şi, în acest moment, mai aşteaptă o aprobare din partea Ministerului de Finanţe pentru a putea fi retrimis la Comisia Europeană.

Lista autostrăzilor considerate prioritare până în 2020

Sursele HotNews.ro afirmă că lista de proiecte prioritare pe rutier a fost „finisată”, iar unele lucruri au fost modificate simţitor faţă de prima varianta a Strategiei de Implementare adoptată de Guvern în martie. După aplicarea recomandărilor Comisiei, pe primul loc apare de dată această autostrada Sibiu – Piteşti, drept prioritatea maximă, cu un punctaj de 112,2 puncte. Pe doi apare autostrada Bacău – Paşcani (97,85 puncte), tronson ce înainte ocupă prima poziţie.

Rocadă s-a făcut după ce punctajul a fost ajustat că urmare a aplicării criteriului de „missing link” (legătură lipsa). Astfel, Sibiu – Piteşti a primit un punctaj mai mare pentru că reprezintă legătură lipsa în cazul unei infrastructuri deja existente (A1 Piteşti – Bucureşti la un capăt şi A1 Sibiu – Deva la celălalt), în timp ce Bacău – Paşcani e o legătură lipsa în cazul unor proiecte care încă nu au fost demarate.

În ce priveşte celelalte proiecte, lista autostrăzilor considerate prioritare în următorii 5-7 ani include: Sibiu – Braşov, Braşov – Ploieşti (include Comarnic-Braşov), Piteşti-Craiova, Târgu Neamţ – Paşcani – Iaşi şi Borş – Suplacu de Barcău – Nadaselu (lângă Cluj Napoca).

De remarcat este faptul că, faţă de varianta iniţială, din Strategia de Implementare a dispărut autostrada Braşov – Bacău ca prioritate pentru viitorul apropiat.

Cât priveşte drumurile expres, lista priorităţilor consemnează proiecte care vizează în special Moldova pe ruta Ploieşti-Buzău-Focşani-Bacău.

În cazul centurii Capitalei, până în 2020 eforturile se vor concentra pe lărgirea la 4 benzi a actualei Şosele, în special Centură Sud, iar din 2020 se va lua în calcul şi realizarea autostrăzii de centură A0 pe partea de Nord a Capitalei, unind A1, A3 şi A2.

Proiectele rutiere până în 2020 ajung la circa 12,6 miliarde de euro

Master Planul de Transport împreună cu Strategia de Implementare e aproape finalizat, după ce a fost revizuit conform observaţiilor CE, şi este aproape gata de retransmis oficialilor europeni pentru o aprobare finală. Totuşi, până la trimiterea să la Bruxelles, e nevoie că Ministerul Finanţelor să dea o aprobare esenţială pentru implementarea întregii strategii.

Pentru întreg sectorul rutier, până în 2020 – perioada care se suprapune cu actualul exerciţiu financiar european (perioada ce s-ar putea prelungi şi până în 2022) -, necesarul de bani pentru toate investiţiile propuse ajunge la circa 12,6 miliarde de euro (autostrăzi, drumuri expres, transregio şi euro-trans), conform calculelor finale din Master Plan. Din aceştia, circa 4,8 miliarde de euro ar veni din fonduri europene şi cofinanţările naţionale aferente acestora.

Pentru restul, România ar trebui să apeleze la împrumuturi. Astfel, în urmă cu o lună, Guvernul aprobă printr-un memorandum un plafon de 7 miliarde de euro pentru imprumturile necesare implementării proiectelor rutiere din MPGT.

Trebuie precizat că toate proiectele de infrastructură rutieră din Master Plan sunt gândite a fi realizate printr-o schemă de mix de fonduri: fonduri europene – buget – împrumuturi, astfel încât resursele financiare europene să poată fi folosite pentru cât mai multe proiecte. Astfel, o condiţie esenţială devine aprobarea nivelului de împrumuturi externe necesare de către autorităţile româneşti şi europene

Practic, întregul plan financiar pentru proiectele de infrastructură rutieră din Master Plan în următorii cinci ani depinde de două aspecte economice esenţiale: unul ce trebuie aprobat de către Comisia Europeană şi altul care trebuie să vină sub formă aprobării unui spaţiu fiscal suplimentar pentru anii următori, decizie ce trebuie să vină în zilele ce urmează de la Ministerul Finanţelor.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS