6.7 C
Craiova
marți, 19 martie, 2024
Știri de ultima orăActualitateCe metode de dosit bani, case, lingouri susțin procurorii că au găsit în dosarele de corupție

Ce metode de dosit bani, case, lingouri susțin procurorii că au găsit în dosarele de corupție

Anchetele procurorilor ilustrează problema numărul unu a demnitarilor, funcţionarilor şi magistraţilor acuzaţi de corupţie: ce fac cu banii pe urmă? Din cele mai recente anchete ale procurorilor DNA, HotNews a extras patru metode prin care ar fi fost ascunşi banii care ar fi fost obţinuţi din corupţie. Nici unul dintre protagoniştii dosarelor nu a fost dovedit vinovat în justiţie, anchetele fiind totuşi la început, dar procedeele invocate de procurori merită menţionate:

Dosarul lui Darius Vâlcov. Procurorii DNA susţin că fostul ministru al finanţelor ar fi găsit o nouă modalitate de a ascunde banii pe care i-ar fi obţinut ilegal – într-un seif păstrat la un apropiat. Potrivit procurorilor, Vâlcov şi-ar fi ţinut banii în dolari (90.000 de dolari), valută care a cunoscut o creştere puternică în raport cu euro în ultima perioadă. Fostul ministru ar mai fi avut şi trei kilograme de aur sub formă de lingouri, altă deviză preferată pentru economisire în vremuri de criză economică şi instabilitate valutară. La fel şi tablourile – în seiful despre care DNA spune că ar fi al lui Vâlcov s-ar fi aflat şi tablouri semnate Renoir şi Jean Cocteau. Dar procurorii DNA mai susţin că fostul ministru de finanţe ar fi mizat, totuşi, şi pe leu – 1,3 milioane de lei ar mai fi fost în seif. Conform procurorilor, din când în când Vâlcov îl anunţa pe păstrătorul seifului când voia să treacă pe la el să mai scoată nişte bani. Fostul ministru a subliniat că este nevinovat: „Pot spune că sunt nevinovat şi că voi încerca să-mi dovedesc nevinovăţia până la capăt“ (Reuters).

Cazul judecătoarei Carmen Marinescu. Tot la Slatina rămânem. Preşedinta Tribunalului Olt, Carmen Marinescu, este acuzată că ar fi luat mită 200.000 de euro de la Bercea Mondial, bani pe care judecătoarea – susţin procurorii DNA – i-ar fi disimulat în vile. Mişcarea – dacă se va dovedi reală – arată ca un evantai de paravane. Conform procurorilor, mecanismul ar fi funcţionat aşa: banii ar fi fost primiţi mai întâi de un avocat (Dumitru Cismaru – care este şi denunţătorul) – după vreo trei luni, judecătoarea şi soţul ei ar fi cumpărat trei terenuri şi o casă la Băile Olăneşti (nemenţionate în declaraţia de avere) – mai departe o persoană apropiată avocatului Cismaru i-ar fi dat judecătoarei un teren şi o casă în apropiere, prin act de donaţie, dar în realitate la schimb s-ar fi plătit suma de 55.000 de lei – ulterior soţul judecătoarei ar fi cumpărat un teren în localitatea Corbu, judeţul Constanţa, de la altă persoană – şi în sfârşit, ultimul pas, judecătoarea şi soţul ei ar mai fi luat un teren intravilan de la municipalitatea Slatina. Procurorii acuză însă că, în realitate, toate aceste imobile ar fi fost plătite de avocatul Cismaru, din presupusa şpagă de 200.000 de euro pe care ar fi dat-o Bercea (Mai multe amănunte AICI).

Dosarul lui Marian Vanghelie. Pe fostul primar al sectorului 5 procurorii DNA îl acuză că ar fi ascuns 650.000 de euro din mită de la un om de afaceri cumpărând două vile, însă pe numele unui interpus. Potrivit DNA, Vanghelie ar fi luat mită două miliarde de lei de la omul de afaceri Marin Dumitru, din 2007 până în prezent, reprezentând 20% din nişte contracte de lucrări cu primăria. Vanghelie şi-a susţinut nevinovăţia, acuzând maşinaţiuni din partea adversarilor politici.

Cazul lui Dorin Cocoş şi al Elenei Udrea. În acuzaţiile formulate în dosarul Microsoft, procurorii DNA susţin că, în 2010, omul de afaceri Dorin Cocoş, fostul soţ al deputatei Elena Udrea, ar fi luat trei milioane de euro de la administratorul companiei Omnilogic, Marin Gabriel, pentru deblocarea unor plăti de la stat către această firma – a relatat presa citând referatul anchetatorilor. Banii pretinşi ar fi fost transferaţi din contul fostului tenisman Dinu Pescariu, într-un cont din Dubai, şi în numerar. Procurorii mai acuză că omul de afaceri Dorin Cocoş ar fi făcut aceste manevre după o presupusă înţelegere cu soţia să de atunci, Elena Udrea, fost ministru al dezvoltării regionale. Anchetatorii invocă drept probe în susţinerea acuzaţiilor declaraţiile lui Marin Gabriel, Pescariu Dinu Mihail, Sandu Gabriel, precum şi extrasele de cont identificate la percheziţie la Dinu Pescariu. Foarte important de reţinut aici – elementul Dubai, la care vom reveni cu explicaţii.

Dubai – noua fiță, mica Elveție

Dubaiul nu este doar o destinaţie turistică de fiţe, ci o nouă Elveţie în care bogaţii lumii îşi pot ascunde bine banii de „lăcomia“ fiscului din ţările lor de origine.
Din 2013, Elveţia a încetat să mai fie o ascunzătoare sigură a banilor murdari, după ce Berna a semnat un acord internaţional pentru combaterea evaziunii fiscale, prin care renunţă la rigorile secretului bancar.
Astfel, celebrele bănci elveţiene sunt supuse mai uşor obligaţiei schimbului automat de informaţii în scopuri fiscale, într-un sistem creat sub egida OECD.
Recent, banca britanică HSBC a făcut obiectul unui scandal uriaş, fiind acuzată că îşi ajută clienţii bogaţi să-şi ascundă banii de fisc. În 2006-2007, un angajat al subsidiarei elveţiene a HSBC, Herve Falciani, a sustras din banca date din 300.000 de conturi aparţinând unor clienţi din 200 de ţări. Aşa au aflat şi autorităţile fiscale din Franţa despre banii acunsi de bogaţii francezi de ochii fiscului.
Altă ascunzătoare preferată de bogaţi, Luxemburg, a fost descoperită şi ea. În urmă scandalului Luxleaks, a ieşit la iveală că micuţul ducat din nordul Europei a oferit adăpost marilor companii multinaţionale din toată Uniunea Europeană pentru a eluda taxele din ţările de origine.
Odată cu „cruciada“ declarată de Uniunea Europeană împotriva evaziunii fiscale, nici „clasicele“ Cipru şi Malta nu mai sunt o soluţie sigură pentru evazionişti.
Aşa a ajuns Dubaiul destinaţia preferată de bogaţi pentru a-şi ascude averile. O firmă specializată în drept comercial le oferă potenţialilor săi clienţi din România posibilitatea de a-şi deschide conturi bancare în Emiratele Arabe Unite. „Bănci locale (şi internaţionale) sigure şi solide independente de vest şi economie sigură şi solidă (ţiţei, fonduri suverane de investiţii de 1.000 de miliarde de dolari). Confidenţialitatea bancară şi fiduciară deplină FĂRĂ Acorduri de schimb de informaţii încheiate cu ALTE ţări“ – enumeră firma din avantajele Emiratelor.
Firma îşi avertizează clienţii că, pentru a avea conturi în Emirate, este nevoie uneori de deschiderea unor investiţii active acolo, precum şi de achiziţionarea unor imobile.
Să revenim la Dorin Cocoş, presa a relatat că, în cadrul dosarului Microsoft, el ar fi denunţat că o amica de a sa, care deţine un restaurant în Dubai, ar fi primit 200.000 de euro de la Dinu Pescariu, într-un cont. Anterior, presa românească mai relatase că însuşi Dorin Cocoş deţine un restaurant cu specific românesc, Decebal, în Dubai.

„Recuperatorii“ privaţi – o soluţie pentru Fiscul românesc

Pentru a găsi averile ilicite acunse în paradisuri fiscale, Fiscul american – celebrul IRS – foloseşte firme private de investigare şi recuperare. În România, încă din anul 2010, la Senat a fost depusă o iniţiativă legislativă (de către senatorul Iulian Urban) care dădea ANAF posibilitatea să-şi externalizeze activitatea de colectare a creanţelor fiscale către entităţi private „în speţă avocaţi, executori judecătoreşti sau societăţi specializate în domeniul colectării“.
Parlamentul a respins propunerea, care a primit şi punct de vedere negativ de la Guvernul Boc de atunci.
Guvernul a invocat atunci Codul de procedură fiscală, care prevede că pentru executarea creanţelor fiscale competenţe sunt organele fiscale, prin executorii fiscali, funcţie care „implică exerciţiul autorităţii de stat“.
Tot Guvernul invocă şi Statutul funcţionarilor publici, care prevede că „activitatea de colectare a creanţelor bugetare se realizează de către funcţionari publici“.
Soluţia a fost astfel îngropată, în condiţiile în care atât cei care fac legile – parlamentarii şi guvernul, cât şi cei care le aplică – funcţionarii şi magistraţii, sunt vizaţi de confiscarea averilor ilicite.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS