Săptămâna aceasta, se așteaptă ca Parlamentul European să adopte o nouă legislație asupra modului în care țările UE pot interzice cultivarea plantelor modificate genetic. În săptămânile următoare, legea va fi aprobată și de către ministerele europene și apoi va intra în vigoare.
Greenpeace își exprimă îngrijorarea cu privire la companiile de biotehnologie care au un rol central în cadrul procesului de interzicere și asupra altor puncte slabe din cadrul legislației. Acest briefing explică conținutul noii legi și posibilele sale consecințe.
Marco Contiero, directorul de politici agricole al Greenpeace EU a declarat: „Această nouă lege ar trebui să ofere țărilor un anumit grad de libertate în ceea ce privește modul în care pot preveni creșterea culturilor modificate genetic (MG) pe teritoriul lor. Dar are anumite scăpări grave; garantează companiilor de biotehnologie puterea de a negocia cu guvernele alese și exclude cel mai puternic argument legal pentru interzicerea culturilor MG: dovada faptului că acestea dăunează mediului.”
Noua lege completează Directiva 2001/18 asupra eliberării intenționate în mediul înconjurător a organismelor modificate genetic (OMG). Țările au la dispoziție două opțiuni pentru a restricționa sau interzice cultivarea de plante modificate genetic pe întreg cuprinsul teritoriilor lor sau parțial:
O companie care solicită eliberarea unei autorizații pentru cultivarea de OMG poate primi o solicitare de la guverne pentru excluderea teritoriilor lor din zona geografică acoperită de autorizație. Solicitarea va trebui trimisă în termen de 45 de zile de la publicarea raportului de evaluare a siguranței, condus de Autoritatea Europeană pentru Siguranță Alimentară (EFSA). Cu toate acestea, compania care dorește să obțină autorizația poate refuza cererea.
În schimb, guvernele pot decide să interzică cultivarea pe teritoriul național a unei singure culturi modificată genetic sau a unui grup de culturi modificate genetic, definit de cultura în sine (de exemplu, porumb) sau trăsătură (de exemplu, rezistența la ierbicide). Interdicția va trebui să se bazeze pe motive precum:
(a) obiective de politică de mediu;
(b) planuri de țară și planuri care privesc dezvoltarea orașelor;
(c)folosirea terenurilor;
(d) impacturi socio-economice;
(e) evitarea prezenței OMG-urilor în alte produse;
(f) obiective de politică agricolă;
(g) politici publice.
Prima opțiune, cea în care guvernele negociază direct cu companiile, a fost introdusă în urma unui puternic lobby din partea guvernului britanic. Această opțiune le surâde companiilor producătoare de OMG-uri pentru că descurajează interzicerea culturilor de OMG la nivel național.
Industria biotech a luptat îndelung pentru a preveni ca, pentru a interzice OMG-urile, țările să folosească argumente științifice, legate de impacturi de mediu și riscuri la nivel național. În același timp, lobby-iștii pro OMG condamnă noua lege pentru că nu stabilește un proces de interzicere bazat pe date științifice.
În urma adoptării noii legi, se așteaptă ca anumite țări, în special cele unde culturile de OMG-uri sunt interzise în prezent să mențină acest statut (de exemplu: Austria, Franța, Grecia, Ungaria, Italia, Germania, Polonia, Bulgaria și Luxemburg). Rămâne de văzut dacă acest lucru se va face prin instaurarea unor interdicții la nivel național sau dacă guvernele vor prefera să negocieze cu companiile pentru excluderea teritoriilor lor din zona geografică pentru care se depun cereri de autorizare a culturilor.
Neajunsurile noii legi care permite renunțarea la OMG-uri
Greenpeace își manifestă îngrijorarea față de faptul că noua lege nu va oferi țărilor un drept solid din punct de vedere legal de a interzice culturile modificate genetic, pentru că împiedică guvernele UE să folosească în preocupările de mediu ca justificare pentru interdicția la nivel național. Potrivit textului agreat, motivele pe care guvernele le pot folosi pentru a justifica o interdicția „nu vor fi, în orice caz, în conflict cu evaluarea riscului de mediu” desfășurată de EFSA. Cu alte cuvinte, guvernele sunt împiedicate de la a putea justifica interdicțiile la nivel național pe motive legate de impacturile de mediu sau riscurile ridicate de culturile MG, chiar și atunci când acele impacturi sau riscuri nu au făcut parte din evaluarea de siguranță EFSA.
Excluderea „preocupărilor de mediu” din lista de motive pentru a interzice culturile MG va avea consecințe grave. Tratatele UE îngreunează foarte mult posibilitatea ca țările să restricționee circulația bunurilor pe piața internă, din alte motive decât cele legate de siguranța mediului și a sănătății. În mod evident, interzicerea cultivării de OMG-uri ar limita circulația acestor produse MG și astfel ar crea neliniști interne legate de piață, de vreme ce interzicerea nu s-ar baza pe motive de protecție a mediului.
Următorii pași
Anul trecut, Jean-Claude Junker, Președintele Comisiei Europene, a promis o revizuire a procesului de luare a deciziilor în ceea ce privește autorizațiile pentru culturile modificate genetic. Anunțul a venit în urma criticilor exprimate de mai multe guverne europene, față de actualele reglementări UE. Criticile se referă îndeosebi la puterea Comisiei de a aproba culturile de OMG-uri în ciuda opoziției manifestate de majoritatea țărilor membre UE. În februarie 2014, 19 guverne au respins un plan al Comisiei de a autoriza cultivarea unui tip de porumb modificat genetic (porumbul 1507 produs de compania Pioneer), dar, cu toate acestea, Comisia vrea să aprobe cultivarea acestei plante în 2015. În ciuda acestui blocaj de lungă durată, Comisia a exclus acum aprobarea cultivării de OMG-uri de la revizuirea regulilor UE, restrângând-o numai la autorizațiile pentru culturile MG pentru importuri și cele folosite drept hrană și furaje pentru animale.
