În plin scandal legat de lipsa de transparență a cheltuirii banilor publici pentru acțiunile care să facă din Craiova capitală culturală europeană, GdS publică un interviu realizat la începutul lunii iulie cu președintele Asociației Craiova Capitală Culturală Europeană 2021, Vlad Drăgulescu (foto), din care am aflat că asociația vrea să cheltuiască încă un milion de euro în următoarea perioadă în acest scop. Drăgulescu consideră că firmele care activează în oraș sunt obligate moral să sponsorizeze activitățile asociației, pentru că vor avea de câștigat în cazul unui succes, dar ajutor va fi cerut și craiovenilor, invitați să doneze bani, care vor intra într-un cont bancar care va fi accesat în 2021.
Mai în glumă, mai în serios, Vlad Drăgulescu a descoperit motivul pentru care investitorii nu vin în Craiova: orașul nu a fost creativ, oamenii au fost prea preocupați de problemele zilnice, iar investitorii se tem că, dacă i-ar angaja, „tristețea“ din stomac îi va face să se plictisească la locul de muncă și nu vor da randament. Drăgulescu mai crede că înhămarea la proiectul de capitală culturală europeană îi va face pe craioveni să-și redescopere creativitatea pierdută, iar pe firmele din oraș să-și amintească de curajul de a investi.
Președintele asociației consideră că Bănia a devenit un oraș în care tinerii plecați în afara țării își doresc să se întoarcă, pe care străinii îl laudă în afara țării, oraș care se va schimba radical cu cele 600 de milioane de euro care ar urma să vină de la Uniunea Europeană din 2016, dacă va fi desemnat capitală culturală europeană.
GdS: S-a tot vorbit despre acțiunile culturale începute în 2013: Zilele Mihai Viteazul, Festivalul Pelendava, spectacolele din cartiere, statuile amplasate în oraș. Ce urmează?
V.D.: Este foarte important să înțelegem ce înseamnă craioveanul, ce vrea el, ce nevoi are și cum putem veni alături cu mijloacele pe care le avem. Asociația a împărțit Craiova în 11 microcentre culturale, cu execepția centrului. Am început cu teatrul, am făcut 11 spectacole, oamenii au participat nu numai ca povestitori, cu povești de viață, dar și ca actori. În prezent, suntem singurul oraș din România care are 11 povești ale locuitorilor din urbe pe care le vom aduce într-o culegere mai târziu. Evenimentele au o continuitate. Următorul este cel de artă stradală, pe zona de microcentre. Deja am avut trei pictori care ne-au lăsat în urmă trei pereți giganți. La sfârșitul verii vom avea 11 picturi gigant și vom fi primul oraș din România care are un așa-zis muzeu al artei stradale contemporane. Nici un oraș nu va atrage interesul artiștilor din afară precum Craiova. Într-un oraș în care oamenii știu să se relaxeze, să aprecieze frumosul, sunt creativi și devin creativi, prin aceste intervenții culturale devenim interesanți și pentru investitori. Dacă vin ca turiști, se plimbă pe stradă și văd tot soiul de activități culturale, sunt interesați cu ce pot ei să intervină în oraș. Am avut discuții cu oameni de cultură extraordinar de importanți ai lumii, care, la început, au fost ușor sceptici, însă, când au început să se plimbe prin oraș și le-am povestit ce vrem să facem, care este planul cu microcentrele, planul cu viitorul mall cultural, pentru că în câțiva ani încercăm să deschidem primul mall cultural din România, toți au devenit brusc interesați, ceea ce deja este un pas foarte important și un câștig, pentru că acești oameni merg și vorbesc și în mediile lor există persoane cu influență care pot să povestească și pot să atragă pe lângă artiștii care vor veni și o să vedeți că, în următorii ani, la Craiova se vor muta foarte mulți artiști importanți ai lumii. Ei atrag și sponsori, prieteni, care, poate, sunt oameni de afaceri și care, poate, la un moment dat, sunt interesați să investească într-un loc atât de viu și creativ. Foarte mulți străini pe care îi aducem aici pleacă extraordinar de încântați și spun că în Craiova este fantastic, oamenii sunt foarte frumoși, calzi, lucruri pe care, din păcate, mulți craioveni nu le privesc în felul ăsta. Aducând mulți artiști care văd în felul lor orașul, le arătăm craiovenilor orașul lor prin ochii altora.
GdS: Cine sunt artiștii de care vorbiți?
V.D.: Vine foarte curând, la Craiova, Declan Donnellan, unul dintre cei mai mari oameni de teatru din lume, unul dintre cei mai mari regizori ai lumii. Căutăm împreună o locație unde să facem pentru prima dată în Europa de Est o școală de vară. La nivel mondial, asta înseamnă un boom extraordinar, pentru că este un om care nu numai că regizează, dar a devenit și obiect de studiu pentru doctoranzii în teatru din lumea întreagă. Școala va dura între două și trei săptămâni. Vor veni actori mari să învețe actorie, cu care acesta a lucrat și care acum sunt și la Hollywood. Încercăm ca în 2015 să fie prima ediție. El este foarte îndrăgostit de Craiova. Își dorește chiar să deschidă aici arhiva Declan Donnellan. Avem discuții foarte avansate cu Ian Herbert, președintele onorific al Asociației Mondiale a Criticilor de Teatru pentru a muta la Craiova, în 2016, premiul pentru Europa în teatru. Înseamnă 500 de oameni de teatru din lume la Craiova. Sunt muzicieni cu care ne-am împrietenit și acum vor să-și facă weekendul la Craiova. Ne dorim să aducem 40 de pictori din lume, să stea o lună și să picteze Craiova. Va crea fiecare cel puțin două tablouri. Cele mai bune vor fi prezentate într-o galerie de artă la New York.
GdS: Până la ajutor din afară, cum procedați cu sprijinul din regiune?
V.D.: Din toamnă ne vom asocia cu întreaga regiune, cu mai toate primăriile de orașe și vom crea prima rețea culturală din România. Am obținut acordul a 18 primării care vor intra în rețea. Putem duce ceea ce se întâmplă la Craiova la două milioane de persoane, cât are regiunea Oltenia. În România nu vedem partea de turism local, regional. Să începem să ne mișcăm. Reducem cumva filosofia de city break care se practică în orașele din Europa la nivel de regiune. Ne vom întâlni cu agențiile de turism, hoteluri, restaurante, pentru pachete turistice foarte accesibile. Când vom înțelege ce potențial avem, putem să fim ambasadori ai regiunii. Am întâlnit oameni care întrebau: ce să vadă aici?! Păi, du-te și plimbă-te, vezi ce se poate vedea și trage o concluzie. Dacă avem bani plecăm afară, la Mamaia, dar uităm că avem lucruri și zone în Oltenia care pot deveni destinații de vacanță.
GdS: Cum se ia decizia privind câștigătorul?
V.D.: Se știe că vor fi doi români în comisie, posibil formată din 13 judecători, aleși dintre experți culturali folosiți de Uniunea Europeană în diverse proiecte. Oficial nu este nici un oraș în cursă. După ce guvernul lansează invitația de candidatură, ai șase luni să completezi dosarul, care apoi este verificat de UE. Va fi o preevaluare, apoi se vor face niște recomandări către UE, poate o precomisie, iar comisia finală va alege: fie merge doar pe recomandările făcute și alege două orașe, fie merg toate orașele. Depinde ce ofertă are fiecare oraș.
GdS: Cât va conta influența politică?
V.D.: Precomisia nu poate descalifica un oraș decât dacă are greșeli tehnice în dosar. În principiu, nu poate fi vorba de subiectivism. Dosarul cuprinde acțiunile trecute, dar și strategia pe termen lung, ce vom face până în 2021 și după aceea. Strategia Craiovei se construiește pe o perioadă între 15 și 20 de ani. Chiar dacă nu vom câștiga, strategia va fi pusă în aplicare.
GdS: Cum ar trebui să arate cultural Craiova peste 15 ani?
V.D.: Va trebui să poată genera oricând orice fel de produs cultural și inspirație pentru alte regiuni. Nu vă pot spune acum cum va arăta. Deocamdată, suntem în primii cinci ani de dezvoltare.
GdS: Cultura merge mână în mână cu dezvoltarea economică. Aveau oamenii mai multă nevoie de o capitală culturală decât de infrastructură? Pentru mulți cultura este un moft.
V.D.: A fost un lux pentru multă lume. Astăzi, craioveanul are acces la cultură mai mult decât în ultimii 20 de ani. Toate instituțiile se concentrează pe acoperirea unui segment cât mai mare de populație. Ele au fost castele din ce în ce mai închise. Trebuie să deschidem aceste lacăte, să oferim oamenilor ceea ce este al lor.
GdS: Era acesta scopul primordial al orașului, de a merge pe cultură? Atragem interesul prin cultură sau ar fi fost mai bine ca banii care se cheltuiesc să fie folosiți în alte domenii, de exemplu, în infrastructură?
V.D.: Există multe investiții în infrastructură pe care le face primăria.
GdS: Acestea se fac din patru în patru ani.
V.D.: Un oraș cultural atrage oameni inteligenți, creativi. Ei se pot plimba prin Craiova și observă oportunități pe care vor să le preia. Faptul că este creativ și că și-a dezvoltat creativitatea îl face pe om să transforme oportunitatea într-o certitudine economică până la urmă. Este demonstrat că cei care sunt doctori, economiști, care au avut acces la cultură, conduc breslele lor. Cei care ies în față, au acces la cultură. Cultura îți deschide și sufletul, și mintea. Și când ai o problemă și un spirit artistic dezvoltat, vezi cu totul altfel lucrurile. Poți să le rezolvi mai ușor.
GdS: Și dacă nu îl ai?
V.D.: Nu există om care să nu îl aibă.
GdS: Dacă nu ai canalizare, ești șomer și ți-e foame, e mai greu să ai spirit artistic.
V.D.: Sigur, asta este o problemă. Însă sunt atâtea povești de oameni care au devenit de succes, care au fost șomeri, care au avut o revelație. Ca să aibă revelația trebuie să li se ofere condiții, acces la o condiție. Craiova oferă condiția de a deveni un oraș viu, puternic, creativ. Când ai aceste trei coordonate plus dinamism, poți spune că ești atractiv pentru investitori. În prezent, Craiova are o politică foarte bună pentru investitorii străini. Însă aceștia ajung sau nu ajung.
GdS: Nu ajung…
V.D.: În momentul în care devii un oraș atractiv cultural atragi interesul.
GdS: Poate fi un oraș cultural cu oameni săraci atractiv pentru investitori? Să zicem că ajungem capitală culturală. Cum îi face acest lucru viața mai bună cetățeanului simplu?
V.D.: Nu mă refer la investitorul care vinde, ci la cel care creează, care face o fabrică. El dă salarii oamenilor. Orice multinațională când vine să investească într-un oraș, una din primele zece întrebări pe care le pune este cât de departe sunt locurile de cultură, filarmonica, teatrul, opera de locul în care investește. Ei gândesc în felul următor: nu pot să investesc într-un oraș necreativ, în care oamenii nu au acces la cultură, unde nu-și pot scoate din minte problemele zilnice, nu vor putea niciodată să muncească în fabrica mea, în multinaționala mea, pentru că după șase luni se vor plictisi. Pentru că, dacă omul respectiv intră și se rutinează, nu va mai fi folositor instituției sau organizației în care lucrează. Ei și-au dat seama de mult că acest element de creativitate este cel care, până la urmă, generează toată mișcarea lumii, indiferent că este vorba de cultură sau economie.
GdS: Adică până în 2021 sperați să schimbați mentalitatea generației care vine din urmă?
V.D.: Cu siguranță, noi ne uităm la proiectele noastre și, sincer, chiar astăzi au fost în birou doi tineri, ieri a fost alt tânăr, craioveni, care au plecat și care vor să se întoarcă pentru că au văzut că se întâmplă lucruri aici. Vor să se întoarcă să creeze aici pe partea culturală. Același lucru se poate întâmpla cu craioveni care au plecat și au succes în alte părți, din punct de vedere economic. Știți cât de mulți oameni abia așteaptă să se întoarcă acasă?
GdS: Aici nu au locuri de muncă…
V.D.: Nu că nu au locuri de muncă. Mă refer la oameni care au capacitatea să investească. Inclusiv în Craiova sunt oameni care au această capacitate. Nu investesc pentru că, poate, nu au curaj. Arta te învață să ai curaj. Cultura își deschide căile de a fi puternic și de a avea curaj. Avem nevoie de oameni curajoși. Sigur că există șomeri, oameni săraci, dar toți acești oameni nu pot fi ajutați decât de oameni cu curaj. Craiova are un foarte mare act de curaj în momentul de față. Face niște proiecte îndrăznețe pe care nici măcar orașele care sunt cunoscute ca fiind culturale încă nu le fac. Avem oameni curajoși în Craiova. Trebuie doar să le aducem aminte că sunt curajoși, să trezim toată suflarea craioveană să vină alături de noi în acest drum. Avem un sondaj făcut care spune că peste 84% dintre craioveni au aflat despre proiectul Craiova – capitală culturală europeană și că undeva la peste 80% chiar sprijină total acest proiect.
GdS: Cum îl sprijină?
V.D.: Își doresc foarte tare să se întâmple. Acum urmează să facem niște sondaje mai dezvoltate prin care să aflăm ce înseamnă această implicare efectiv, în timp, în bani.
GdS: Financiar vorbind, de ce investiții ar beneficia Craiova dacă ar deveni capitală culturală europeană?
V.D.: Nu vine nimeni cu un camion să verse banii. Metaforic vorbind, este o avalanșă de fonduri. Este vorba de 600 de milioane de euro care intră în câștigător, în absolut orice se poate face pe proiecte europene. Dacă tu, ca om simplu, ai o idee de afaceri, nu știu ce scaune tapițate nu știu cum, dacă vrei să-ți faci o fabrică de pantofi, ai prioritate la fondurile europene pentru că ești parte din capitala culturală europeană. Sigur, poate sunt oameni, din acei 20%, care încă nu sprijină proiectul nostru, pentru că poate nu au toate informațiile. Din 600 de milioane de euro se fac și străzi, canalizări. Dacă nu va marșa pe această cale, Craiova nu se va mai întâlni cu această ocazie decât peste 40 de ani. Acești bani ar urma să vină începând cu 2016.
GdS: Asta înseamnă că trebuie să lucrați deja la proiecte.
V.D.: Noi lucrăm pe partea noastră culturală, primăria pe parte de administrație. Fiecare instituție începe să prefigureze aceste fonduri. Din acest motiv, vom aduce la noi și consilieri pe probleme de proiecte europene în care să-i sprijinim în primul rând pe cei pe proiecte culturale, dar și pe cei care vor să-și facă întreprinderi economice. Și atunci asociația merge dincolo de ce înseamnă cultură și artă. Trebuie să creăm un spațiu fără precedent în România în care informația să curgă liberă, comunicarea să fie la timp. Cultura este cea care generează această emulație pentru că în jurul ei se nasc idei. După ce ieși de la un spectacol de teatru de două ore e ca și cum ai fost un weekend la munte. Relaxându-ți mintea este mult mai ușor să te obișnuiești cu ceea ce ai de făcut, să fii un tip care reușește să-și îndeplinească misiunea, indiferent care este ea, cu mai multă dăruire.
GdS: Vorbeați de transparență. Cât s-a cheltuit până acum și la cât se ridică bugetul total pentru a deveni Craiova capitală culturală europeană?
V.D.: Vrem să creăm un fond la care să participe persoanele particulare, firmele. Acest fond se va constitui într-un cont bancar de care asociația nu se va atinge până în 2021 și care va fi folosit pentru a construi ceea ce înseamnă cultural o parte din 2021.
GdS: Este vorba de donații?
V.D.: Da. Craiovenii le pot face fie în cont direct, fie în instituțiile de cultură, unde vor exista persoane abilitate să le colecteze, care să ofere chitanțe pentru garanția că banii ajung unde trebuie și sperăm să strângem o sumă foarte importantă până în 2021. Fiecare poate depune cât dorește, și 50 de bani.
GdS: Cum se procedează concret?
V.D.: Doar instituțiile de spectacol vor strânge banii. La casele de bilete sau la intrare va fi un stand unde un reprezentant al asociației comunică informațiile pe care orice cetățean ar dori să le afle și, în același timp, este autorizat să taie chitanță. Vom începe din acest an până în 2021.
GdS: Și dacă în 2016 nu vom fi desemnați câștigători de ce am mai strânge banii după aceea?
V.D.: Craiova este mult mai aproape de profilul câștigătorilor din trecut. Suma respectivă va fi folosită probabil în anul următor, 2017, și se vor crea evenimente care să celebreze până la urmă lupta pe care am avut-o.
GdS: Adică ce ar fi fost dacă…
V.D.: Da, cum ar fi arătat anul 2021 în Craiova. Vom face acest lucru și în 2015.
GdS: Vorbim de o perioadă de șapte ani în care se strâng bani. Pot fi milioane de euro. Ce garanție este că ei se vor cheltui strict pentru scopul acesta? Până atunci se poate schimba primarul de două ori.
V.D.: Din 2016 noi vom avea conturat aproape total anul 2021 și îl vom prezenta populației. Și vom spune: banii vor merge în procente acolo. Putem face estimări cam ce ar însemna 2021 financiar legat de acest cont.
GdS: Și dacă posibilul viitor primar nu va mai dori să colecteze bani dacă orașul nu este desemnat câștigător?
V.D.: Cu siguranță, Asociația ar trebui să devină un soi de monitor cultural al regiunii. Și asta va deveni și după 2021 pentru că, altfel, și-ar încheia misiunea. Unul dintre scopuri se încheie în 2021, dar celelalte scopuri continuă. Munca noastră nu se termină atunci. 2021 este doar un pas. Spiritul pe care Oltenia îl are nu ne va lăsa să coborâm din acest tren.
GdS: Revenind la întrebare. Cât va cheltui asociația?
V.D.: Până în 2016, calculele sunt estimative. Probabil putem vorbi de un milion de euro. Acești bani nu înseamnă numai evenimente culturale, ci și investiție în imaginea orașului, în pachete turistice, în promovarea orașului în afară. O parte bună din ei sperăm să vină de la sponsori. Sperăm ca sumele generoase acordate de primărie instituțiilor de cultură să fie un imbold pentru firmele private, care își extrag profitul din regiune și Craiova.
GdS: Înțeleg că după 2016 vorbim de alte sume…
V.D.: Atunci vorbim de sume pe care le atragem.
GdS: Cât s-a cheltuit până acum?
V.D.: Cam un milion de lei, cu tot cu sponsori. Suma este foarte mică. Celelalte orașe au investit mult mai mult. Noi dorim să mergem cu niște pași mai prudenți. Dacă vorbim și de 2014 atunci sunt circa 1,5 milioane de lei. Vom mai cere suplimentare.
GdS: De ce credeți că firmele private ar contribui cu sume importante?
V.D.: Ele sunt unii din principalii beneficiari ai acestor proiecte. Se creează premisele unor licitații. Ești o firmă de construcții din Craiova trebuie să ajuți orașul tău pentru că de-a lungul timpului ți-ai luat oamenii din Craiova, tu profiți de pe urma aceasta.
GdS: Credeți că așa gândesc firmele?
V.D.: Sunt convins. Simțim deschidere din partea lor și sprijină nu numai cu bani. Nacelele pe care le folosim ni le pun la dispoziție, de exemplu. E foarte important să sprijini cu ce ai. Mediul de afaceri din Craiova este din ce în ce mai interesat de acest proiect. Constructorii nu participă numai la licitații, au posibilitatea să construiască și hoteluri în mediul privat, unde nu mai este vorba de licitații. Și atunci sunt beneficiari. Pentru că, de exemplu, se vor construi cel puțin încă zece hoteluri destul de mari în Craiova dacă vom câștiga. Toată lumea câștigă.
GdS: Acum ceva vreme, craiovenii s-au trezit cu mai multe statui amplasate în oraș….
V.D.: În momentul de față sunt opt, de fapt șapte, pentru că cea din fața primăriei urmează să fie turnată în bronz pentru că am găsit un sponsor.
Pe lângă nota de viață, de frumos, ele sunt o bucurie pentru copii. Este deja un câștig pentru oraș. Proiectul are două etape: creația statuilor și adopția lor de care sperăm că se vor ocupa oamenii de afaceri. Statuile sunt făcute de Valentin Duicu, a mai lucrat în Craiova, avea în palmares mai multe statui de acest gen. Cele zece statui pe care le-am comandat au costat aproape 25.000 de euro. E un preț bun. Am discutat cu un artist plastic care a dorit să facă o bancă mai ciudată din fibră de sticlă și costa 5.000 de euro. Aceste statui sunt create de niște artiști, nu în fabrică. Două dintre ele au fost adoptate: este vorba de cea de la primărie și de columbofil. Turnarea în bronz costă 10.000 de euro fiecare bucată. Nu vă pot spune numele sponsorului acum. Ne-a rugat să fim discreți.
GdS: Cum stă Craiova față de celelalte orașe concurente?
V.D.: Suntem poate cel mai profilat oraș dintre toți competitorii la nivel de coerență și coeziune.
GdS: Vorbeați de mallul cultural. Ce înseamnă asta?
V.D.: Dorim ca ușor să intensificăm activitățile culturale. Să fie un loc unde se întâlnesc toate instituțiile de cultură, unde vor fi ateliere pentru artiști, elevi care vor studia în laboratoarele de acolo, va deveni un centru de cultură și educație în care un elev poate intra dimineața și ieși seara. Lucrăm la acest proiect. Avem și un lanț de magazine de electrocasnice la nivel național care va susține Craiova pentru capitală culturală europeană. Iar anul viitor Filarmonica Oltenia va produce un concert european, un moment de artă și tehnologie ca niciodată în lume, o coproducție între mai multe țări simultan.
Scandal pe bugetul asociației
La ședința de consiliu local din iulie, mai mulți consilieri au solicitat un raport detaliat legat de cheltuirea banilor dați de primărie Asociației. Primarul a refuzat, trimițându-i la Vlad Drăgulescu și spunând că legalitatea cheltuirii banilor va fi stabilită de Curtea de Conturi.
Datele generale ale raportului prezentat consilierilor locali arată că asociația a primit o subvenție de 1.650.000 de lei de la Primăria Craiova și sponsorizări în valoare de 164.760 de lei. În ceea ce privește costurile, acestea sunt următoarele: 30.356,80 lei (materiale consumabile), 12.741,11 lei (obiecte inventar evenimente), 44.370 de lei (redevențe, locații), 19,86 lei (prime de asigurare), 306.200 de lei (colaboratori), 21.081 de lei (protocol și reclamă), 122.463,14 lei (publicitate și reclamă media), 1.457,41 lei (servicii bancare), 407.401,15 lei (prestări de servicii și terții), 88,99 lei (impozite și vărsăminte) și 100.000 de lei (donație partener Balul Ambasadorilor). Subvenția restituită către Primăria Craiova la sfârșitul exercițiului financiar 2013 a fost de 582.445 de lei, iar soldul de casă al asociației este de 13.064 de lei.
