http://www.youtube.com/watch?v=n7tfqZ2Fua8
Spaţiul cosmic va fi şi un loc în care se va face turism. Spaţiul cosmic este supus din ce în ce mai mult unui proces de privatizare şi comercializare. Există deja firme care oferă astfel de servicii, dar şi nava care va duce primii turişti în aceste expediţii. Un bilet costă 200.000 de dolari, dar, atunci când numărul acestor acţiuni va creştre, preţul va scădea cu siguranţă, susţine Dumitru Prunariu, primul cosmonaut român, prezent ieri, la Craiova.
Distanţa de la sol până în spaţiul cosmic este parcursă în numai opt minute şi 50 de secunde, atât se face acum şi atât a făcut şi Dumitru Prunariu, primul român ajuns în spaţiu. Dumitru Prunariu a făcut această expediţie în anul 1981. Până acum nu a mai fost alt român care să-i calce pe urme. „Totul a început în 1977. Lucram la o fabrică de avioane lângă Braşov şi, ca orice tânăr, am plecat să-mi satisfac serviciul militar. Am plecat la Bacău şi comandantul unităţii de acolo a venit în sala de curs, ne-a povestit cum este implicată România în activităţi cosmice. Că din 1968 a aderat la un acord internaţional numit Intercosmos, în cadrul căruia dezvoltăm instituţii cosmice, pregătim specialişti şi, în sfârşit, pregătim un om să-l trimitem în spaţiul cosmic. Ne-a întrebat cine doreşte să participe la selecţia pentru candidaţi cosmonauţi. Cine intra în această competiţie beneficia de un examen medical complex. Aveam 24 de ani şi m-am gândit să văd cum stau cu sănătatea. Testele se făceau la Spitalul Militar din Bucureşti. În Capitală era şi soţia mea, studentă pe atunci. Şi am zis că, decât să stau o lună în unitatea militară să mă trezesc dimineaţa să fac marşul cu rucsacul în spinare, mai bine plec la Bucureşti să-mi văd soţia. Aveam un băiat şi urma să vină şi al doilea. Acelea au fost considerentele. Şi de acolo, iată-mă acum în faţa voastră, la 33 de ani după zborul făcut în spaţiul cosmic. A durat trei ani pregătirea. Am fost al 103-lea cosmonaut din lume. Acum sunt cam 540 de cosmonauţi în 36 de ţări. România a fost a 11-a ţară din lume, împreună cu URSS şi Statele Unite, care a trimis oameni în spaţiul cosmic atunci“, a precizat Dumitru Prunariu.
Cum se trăieşte în spaţiul cosmic?
A plecat cu o rachetă Soiuz cu o greutate de 300 de tone, din care 270 de tone era combustibil format din cherosen şi oxigen lichid.
A petrecut în cosmos aproape opt zile. Odată ajuns acolo, imponderabilitatea este principala schimbare care atrage o serie de modificări asupra organismului. „Corpul nu mai are greutate, pluteşte, dar se modifică circulaţia sangvină. Sângele nu mai este atras spre picioare şi prin sistemul cardiovascular să fie pompat uniform către organism. Când ajungeţi în spaţiul cosmic, dispare atracţia gravitaţională, inima funcţionează la fel, toate celelalte componente ale sistemului circulator funcţionează la fel şi sângele este pompat cu presiune spre cap. Începe să te doară capul şi să ai ameţeli“, a povestit Dumitru Prunariu. În timpul petrecut acolo au încercat însă să aibă o viaţă normală, care implică hrană, somn şi chiar curăţenie. Toate făcute însă în noile condiţii.
„Sunt probleme cu băutul apei. Nu poţi să bei decât din furtun. Am mâncat conserve special preparate. Cosmonauţii nu mănâncă pastile, aşa cum se vehiculează, ci hrană normală, dar preparată special. De asemenea, dormeam ca să nu deranjăm prea mult ritmul biologic. E destul de dificil să dormi în cosmos, pentru că jos, pe pământ, eram obişnuiţi să dormim pe o saltea, să ne simţim greutatea, să ţinem o pernă sub cap. Acolo am pus treningul, dar odată ce organismul s-a relaxat, treningul a zburat. Vreo două-trei nopţi este dificil să dormi, dar după aceea nu mai sunt probleme. Ai închis ochii, iei poziţia fătului, poziţia maximă de relaxare a muşchilor şi dormi pur şi simplu“, a povestit Dumitru Prunariu. Şi curăţenie se face într-un mod inedit. „Mai rămân resturi în staţia orbitală când este ea construită şi acestea ies la suprafaţă şi plutesc în aer. Este şi praf, iar pentru a face curat aveam un aspirator în formă de rachetă. Ce făceam câteodată? Ne suiam pe aspirator ca baba-cloanţa pe mătură, dădeam drumul la motor şi zburam în aer“, a spus cosmonautul român. Pe lângă toate aceste activităţi, echipajul a făcut însă şi o serie de 22 de experimente ştiinţifice de astrofizică, medicale şi chiar psihologice. Revenirea la sol nu este însă uşoară. Şi ea implică multe modificări ale organismului. „Nu poţi să stai pe picioare. Nu te mai ţin muşchii. Trebuie să te ţină cineva pentru a nu cădea jos, dar după câteva ore începi să-ţi revii, iar după câteva zile îţi reiei activitatea“, a mai spus Dumitru Prunariu.
Tinerii trebuie atraşi spre cosmonautică
După expediţia în spaţiul cosmic, Dumitru Prunariu a continuat activităţile ştiinţifice în ţară, în cadrul Agenţiei Spaţiale Române, formată după 1989, şi care are încheiate numeroase acorduri internaţionale. Din 2011, România este membru al Agenţiei Spaţiale Europene, unde se derulează o serie de acţiuni ştiinţifice pentru dezvoltarea tehnologiei spaţiale. De altfel, şi Uniunea Europeană susţine dezvoltarea tehnologiei, programele derulate în acest scop fiind prezentate şi craiovenilor în cadrul expoziţiei din centrul oraşului. „În primul rând, sunt prezentate realizările europene în spaţiul cosmic. Sunt prezentate principalele programe strategice ale Europei Egnos, Copernicus, Galileo. Oamenii trebuie să ştie mai bine ce se întâmplă la nivel european pentru că toate aceste programe strategice în final aduc un plus de bunăstare, confort pentru cetăţeanul european. Este importantă această informare pentru că o serie de elemente noi care apar în domeniul societăţii sunt înglobate greu în programele şcolare. Desigur, ne-am adaptat unei programe şcolare cu tentă europeană, dar asta nu înseamnă că nu putem introduce elemente de cosmonautică, elemente de ştiinţe spaţiale în pregătirea elevilor pentru că, în fond, de la ei aşteptăm să dezvolte această latură. Nu se mai face astronomie în şcoală, copiii învaţă doar în particular. Sunt necesare cunoştinţe generale în programa de gimnaziu şi liceu pentru a stimula interesul elevilor în acest domeniu“, a spus Dumitru Prunariu.
