Cel de-al patrulea raport anual al Comisiei Europene (CE) arată că importanţa şi atenţia de care se bucură Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (UE) continuă să crească. Curtea de Justiţie a UE aplică din ce în ce mai mult prevederile Cartei în hotărârile sale, iar judecătorii din statele membre sunt din ce în ce mai conştienţi de impactul acesteia şi solicită îndrumări din partea Curţii Europene de Justiţie, se arată într-un comunicat transmis de Reprezentanţa în România a CE.
Raportul relevă, de asemenea, faptul că aspectele legate de drepturile fundamentale suscită un interes deosebit în rândul cetăţenilor. Astfel, în 2013, chestiunile menţionate cel mai des de către cetăţeni în corespondenţa lor cu centrele de contact Europe Direct au fost libera circulaţie şi reşedinţa (48% din numărul total de întrebări), aspecte legate de drepturile consumatorului (12%), cooperare judiciară (11%), problemele legate de cetăţenie (10%), combaterea discriminării şi drepturile sociale (5%), precum şi protecţia datelor (4%), numărul de răspunsuri pe aceste teme ridicându-se la 11,974 pe ansamblul UE.
Drepturile fundamentale ale cetăţenilor români, în calitatea lor de cetăţeni europeni, sunt protejate prin intermediul Cartei, ca instrument cu caracter juridic obligatoriu, începând cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona (1 decembrie 2009).
Carta se adresează, în primul şi primul rând, instituţiilor UE. Ea nu înlocuieşte sistemele naţionale, ci le completează. Statele membre se supun sistemelor constituţionale proprii şi trebuie să respecte drepturile fundamentale stabilite în cadrul acestora.
În octombrie 2010, Comisia a adoptat o strategie pentru punerea în aplicare efectivă a Cartei, ce include publicarea de rapoarte anuale de monitorizare a progreselor realizate în domeniu.
