http://www.youtube.com/watch?v=rXV9bbHSKcY
Noul preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie Dolj, Gabriel Vlăduţ, este şi preşedinte al Asociaţiei Române pentru Transfer Tehnologic și Inovare (ARoTT), din septembrie 2005, dar şi preşedinte al Asociaţiei Române pentru Industria Electronică şi Software (ARIES) Oltenia, funcţie pe care o deţine de 18 ani încoace. Absolvent al Facultăţii Politehnice şi un reputat doctor în inginerie, Vlăduţ este şi directorul Filialei Craiova a IPA CIFFAT SA. În anul 2008, el a obţinut Medalia pentru Merite Deosebite in Domeniul Cercetării, acordată de preşedintele României. În 2010-2011, actualul şef al CCI s-a implicat în activitatea de voluntariat şi a deţinut şi funcţia de preşedinte al Rotary Craiova.
Gazeta de Sud: Domnule Gabriel Vlăduţ, aţi fost ales preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie Dolj. Preluaţi Camera într-un moment nu tocmai propice. Care este situaţia actuală a Camerei şi cum vă propuneţi să scăpaţi de datorii această instituţie?
Gabriel Vlăduţ: În primul rând, nu mă veţi auzi vorbind de „situaţia moştenită“, pentru că, în momentul în care am acceptat această poziţie, am ştiut foarte bine care era situaţia financiară a Camerei şi îmi propun să o redresez. Este foarte adevărat că nu poate fi făcută această redresare fără sprijinul „actorilor-cheie“ de pe plan local, şi aici vorbesc, în primul rând, de Primăria Municipiului Craiova, şi, bineînţeles, de sprijinul membrilor. Spun despre spijinul membrilor, dincolo de situaţia financiară – şi doresc să precizez că faţă de acum doi ani este o situaţie stabilizată, este sub control, ştim exact care sunt datoriile, fără nici un fel de dubiu, şi încercăm să rezolvăm această situaţie.
GdS: Puteţi să ne spuneţi, concret, cum veţi reuşi să achitaţi datoriile Camerei?
G.V.: În primul rând, avem un set de variante pe care să le abordăm în discuţii, dar nu pot să spun care sunt acestea până nu văd şi punctele de vedere ale partenerilor de dialog, pentru rezolvarea acestora. Fiind variante pe care le avem în vedere, important este scopul realizării unui mediu de afaceri corect, fără datorii, şi mai ales fără datorii moştenite.
GdS: Pe această listă de propuneri a dumneavoastră există şi posibilitatea de a vinde sediul Camerei de Comerţ, aşa cum a fost atunci când Cristian Dobre a fost preşedinte?
G.V.: Cel puţin eu, personal (dar sunt şi eu membru al unui Colegiu de Conducere), nu sunt adeptul unei asemenea variante, din multiple motive.
GdS: Care ar fi acelea?
G.V.: Unul dintre ele este faptul că sediul Camerei este recunoscut ca atare de către mediul de afaceri, care astfel are încredere că există Camera. Vânzarea ar însemna, din punctul meu de vedere, o decredibilizare a conducerii Camerei, implicit subminarea tuturor acţiunilor pe care ni le dorim, care în etapa următoare ar trebui să fie, în primul rând, realizarea unui set de servicii pentru membrii Camerei şi atragerea de noi membri, chiar dacă – şi aici trebuie să subliniez, şi sunt mândru de acest lucru -, faţă de situaţia de acum doi ani, numărul membrilor nu numai că nu a scăzut, dar a şi crescut, crescând şi importanţa acestor membri ai Camerei de Comerţ.
GdS: Spuneţi că a crescut numărul membrilor Camerei, dar în sală, la Adunarea Generală Extraordinară, au fost prezenţi foarte puţini: 16 membri din 155. Este un procent foarte mic. De ce credeţi că nu are mediul de afaceri interes pentru Cameră sau pentru astfel de manifestări?
G.V.: În primul rând, a fost o adunare generală fortuită. Nu a fost programată cu mult timp înainte şi pentru alegeri, aşa cum ar fi fost statutar. Este la jumătatea mandatului… Totul s-a petrecut faptic conform Statutului, în sensul că alegerile s-au făcut din rândul membrilor Colegiului de Conducere, care a fost ales în urmă cu doi ani, pentru un mandat de patru ani. Acesta cred că este principalul motiv pentru care membrii nu au venit. În plus, în urmă cu puţin timp, a fost Topul Firmelor din judeţul Dolj, unde au venit foarte mulţi membri. Au fost prezenţi şi ne-membri, care au fost premiaţi pentru întreaga activitate. De asemenea, la Adunarea Generală precedentă, cea programată în termen, au fost prezenţi destul de mulţi membri. Cred că a fost o situaţie de conjunctură, dar nu neg faptul că actuala atmosferă în jurul Camerei de Comerţ, dar mai ales a mediului de afaceri din judeţul Dolj, nu este una din cele mai bune, în sensul că firmele au probleme reale şi dificile, de existenţă, iar aceste situaţii sunt deosebit de dure şi, pe acest fond, ele se uită la situaţia lor şi abia în al doilea rând se uită la situaţia de ansamblu din judeţul Dolj. Pe de altă parte, aşa cum am spus şi în Adunarea Generală, acest mandat pe patru ani (pe care eu îl înţeleg să fie o continuitate alături de colegii mei) a fost, la început, o etapă destul de dură, care a necesitat o stabilizare a situaţiei financiare, care a fost cu mult mai dificilă decât credeam. Practic, în fiecare zi apăreau noi datorii, apăreau noi procese pe rol. Camera era acţionată în judecată în zeci de procese, din care au mai rămas pe rol foarte puţine.
GdS: Aceste procese veneau de la mediul de afaceri sau au fost treburile interne ale Camerei, din disponibilizări de personal?
G.V.: Ansamblul problematicilor din jurul datoriilor Camerei, atât cu firmele constructoare, cât şi cu firmele care realizau anumite servicii sau subcontractau spaţiul Camerei pentru diverse acţiuni punctuale sau pentru sedii şi care nu mai plătiseră faţă de Cameră – o multitudine de procese, la care se adăugau şi cele legate de personalul care a trebuit să fie redus pentru a controla cheltuielile şi, mai ales, pentru a redresa situaţia, aşa cum o consider în momentul de faţă: adică o situaţie dificilă, dar stabilizată, controlată în mici amănunte, fiind acum necesară o a doua etapă, pe care am anunţat-o, şi anume etapa de servicii adresate mediului de afaceri şi pe baza unor servicii identificate ca necesare şi realizabile pentru grupuri reprezentative ale mediului de afaceri. Vrem să încercăm creşterea numărului de membri, pentru a deveni din nou o Cameră deosebit de puternică şi care să reprezinte, într-adevăr, glasul mediului de afaceri şi care să presteze servicii pentru propriii membri, pentru ca aceştia să se dezvolte, să crească, să angajeze personal.
GdS: Eu vă transmit ceea ce aud de la mediul de afaceri şi, chiar la Topul Firmelor, reprezentantul unei firme care nu era membră a Camerei întreba: „Ce mi-ar oferi mie Camera pentru a mă atrage să devin membru?“. Pe viitor, ce servicii doriţi să oferiţi mediului de afaceri, astfel încât firmele să devină membre ale Camerei de Comerţ şi să fie reprezentate la un anumit nivel?
G.V.: Exact ce vă spuneam, în prima etapă va avea loc o identificare a necesităţilor acestor servicii. S-a început acest proces, dar nu pot să spun că este definitivat. Deci, identificarea necesităţilor pe grupuri cât mai mici de servicii. De ce spun acest lucru? Pentru că am încercat, într-o primă fază, să realizăm servicii general valabile pentru mediul de afaceri. Punct. Acest lucru este perceput ca bun de către mediul de afaceri, dar nu este suficient. Am observat că diversele grupuri care acţionează în diverse domenii de activitate din mediul de afaceri au nevoi diferite.
GdS: Veţi face un sondaj în rândul membrilor?
G.V.: Vom face un sondaj, dar nu numai în rândul membrilor (deşi aceştia vor avea prioritate), ci şi în rândul nemembrilor, pe două categorii. Îi vom întreba pe toţi cei care au participat la Topul Firmelor, nu doar pentru că au participat, ci pentru plasarea lor în rândul performerilor din Dolj şi pentru că aceşti performeri au spiritul de a construi, de a se dezvolta şi, în mod sigur, au nevoie de noi servicii. Dar şi în rândul firmelor care nu au intrat în Top, dar au fost prezente în analizele pe care le-am făcut pentru a selecta firmele care intră în top. Pentru că, din nou, vom căuta să ne îndreptăm către firmele care performează, către firmele care au nevoie de servicii, dar nu vom uita nici firmele care din motive de datorii conjuncturale şi nu unele de lungă durată au nevoie poate mai mult de servicii decât firmele care performează. După identificarea serviciilor şi pe categorii, este clar că le vom organiza după aceea în servicii gratuite destinate mediului de afaceri şi membrilor Camerei, pentru că dânşii plătesc o cotizaţie şi pentru fiecare leu trebuie să ştie ce primesc în schimb. Astfel de servicii ar fi: participarea la work-shop-uri, la întâlniri, anunţarea firmelor din afara judeţului care vin şi caută investiţii în această zonă, inclusiv a firmelor care vin de la camere de comerţ din alte ţări, care vizitează Craiova, vom continua cu buletinul informativ pe care îl adresăm în continuare tuturor membrilor şi prin care încercăm să punem anunţuri despre evenimente, despre legislaţie, despre acţiuni şi activităţi care au loc pentru mediul de afaceri, de statistici, în parteneriat cu Direcţia de Statistică. Dar gama serviciilor în sprijinul mediului de afaceri pentru a-i ajuta să crescă ar putea să aibă şi alte tipuri de servicii, cum ar fi consultanţă pentru atragere de fonduri de dezvoltare, nu spun numai europene sau numai naţionale, sau numai regionale, de tipul internaţional (granturi), pentru că există o multitudine de astfel de fonduri distincte. O consultanţă gratuită – în funcţie de necesitatea firmei, să facem o încadrare şi să le spunem că în tipul acela de servicii se încadrează şi au posibilitatea să atragă fonduri, în ce condiţii se atrag, să le spunem ce înseamnă eligibilitate, să ne facem o consultanţă de încadrare în priorităţile programului respectiv, să le spunem de unde pot să-şi descarce ghidul solicitantului, formularele toate.
Consultanţa juridică va fi contra cost
GdS: Vă gândiţi să vă implicaţi şi în consultanţa propriu-zisă pentru crearea de proiecte, pentru firmele membre ale Camerei?
G.V.: Sigur. Aceasta este a doua gamă de servicii, dar vor intra în servicii contra cost, pe care dorim să le realizăm tot cu membri ai Camerei, care pot să realizeze astfel de servicii peste tot, să avem mai multe firme ofertante şi să le oferim posibilitatea membrilor Camerei care nu pot să scrie efectiv întregul proiect cu componentele sale: cu studiu de fezabilitate, cu analizele cost-beneficiu, cu toate cerinţele care sunt în ghid, iar dacă nu pot să facă acest lucru, să le oferim varianta alternativă, să negocieze cu firmele care realizează servicii şi sunt membre ale Camerei. Principiul este general valabil, ca şi pentru aspectele juridice. Aşa cum s-a solicitat astăzi (miercuri – n.r.), nu putem să oferim ceea ce s-a prezentat în Adunarea Generală, dar putem să oferim servicii general valabile pentru afaceri, cum este Curtea de Arbitraj, în care recomandăm firmelor să aibă anumite clarificări în contractele economice pe care le semnează cu alţi parteneri şi în cazul în care – nu ne dorim acest lucru, dar viaţa arată că se poate întâmpla – ajung la litigii, să le oferim varianta de a soluţiona aceste litigii în cadrul Curţii de Arbitraj, care este organizată pe lângă Camera de Comerţ. Pe lângă acest serviciu juridic, putem oferi şi consultanţă juridică la cerere, dar contra cost, oferind multe case de avocatură, membre ale Camerei. De ce subliniez membre ale Camerei? În primul rând, ca să promovăm membrii Camerei, iar în al doilea rând, membrii Camerei au făcut servicii către alte firme. Dacă s-au dovedit a fi utile şi bune atât calitativ, cât şi ca preţ, de ce să nu le oferim posibilitatea altor membri să aibă de unde alege?
GdS: Vă veţi consulta şi cu Baroul Dolj?
G.V.: Fără îndoială! Gama de parteneriate pe care Camera de Comerţ şi Industrie o are cu alţi actori din judeţul Dolj: Baroul, Primăria, Consiliul Judeţean, alte organizaţii patronale, cu alte unităţi care pot realiza servicii în favoarea mediului de afaceri, pentru că împreună putem fi mai performanţi decât am fi fiecare, izolat.
GdS: Având în vedere că cele mai mari probleme financiare şi litigii majore ale Camerei au pornit de la construirea Centrului Expoziţional Transfrontalier, doresc să vă întreb ce veţi face în perioada următoare cu acest Centru Expoziţional? Vom vedea acolo diverse expoziţii şi târguri sau le vom vedea în continuare organizate la Teatrul Naţional?
G.V.: Încă o dată, problemele financiare care au venit au fost legate, în principal, de acest Centru. Tot ce a fost în spate şi o parte din litigiile pe are le-am avut au fost legate de acest sediu. Soluţionarea problemelor înseamnă soluţionarea situaţiei acestui centru, care poate fi realizată, din analizele noastre, în mai multe feluri. Nu ştiu care va fi rezultatul final. Deocamdată, nu am ca principală strategie vânzarea acestui Centru Expoziţional, pentru că acesta s-a realizat pe baza unui proiect Cross Border România-Bulgaria, iar vânzarea înseamnă automat intrarea în litigiu cu unitatea de management care a implementat alături de noi acest centru.
GdS: Şi înseamnă, implicit, returnarea fondurilor europene…
G.V.: Şi returnarea fondurilor, care nu înseamnă numai returnarea banilor în sine, ci şi imposibilitatea, pentru o perioadă mai lungă, să se mai depună proiecte.
Colaborări cu firme din Hampshire şi Beaujolais?
GdS: Am înţeles. Nu se poate vinde Centrul, dar ce se poate face acolo?
G.V.: Se pot organiza acolo acţiuni de tip show-room, pentru firme care să accepte închirierea în totalitate a acestui centru sau un număr de firme să se asocieze pentru a închiria acest centru. Nu ascund faptul că această posibilitate a fost anunţată şi partenerilor noştri externi, vorbesc, în primul rând, de Camerele de Comerţ Hampshire (Marea Britanie) şi Beaujolais (Franţa), care s-au arătat interesate, şi analizează posibilitatea închirierii pe termen lung şi pentru a promova produsele membrilor acestor camere în judeţul Dolj. Dar închirierea se poate realiza şi către alt actor economic, care intenţionează să rămână ulterior în judeţul Dolj, fie pentru a-şi dezvolta afacerea în alte locuri, fie chiar la acest sediu. În legătură cu târgurile şi expoziţiile pe care Camera le realizează în favoarea membrilor Camerei şi a mediului de afaceri din Craiova şi judeţul Dolj, numărul acestora este relativ mare, comparativ cu celelalte camere de comerţ şi industrie din ţară. Doljul se situează pe locul doi-trei în peisajul naţional după numărul de târguri organizate de Camera de Comerţ. Ştim că nu toate condiţiile de acolo sunt cele mai favorabile, pentru că Centrul Expoziţional nu s-a finalizat. Şi vorbesc, în principal, de drumul de acces şi de suprafaţa pe care o are acest drum de acces la drumul naţional. Din acest punct de vedere, aş pune continuarea părţii de expoziţii în acea locaţie ca prioritate. Nu înseamnă că nu dorim, ci din contră, dorim să realizăm în continuare toate târgurile şi expoziţiile care au fost până acum, dar şi să le dezvoltăm nu în primul rând ca şi număr, ci ca şi participanţi, ca şi expoziţii, cu alte acţiuni care să se desfăşoare în paralel, oferind, în felul acesta, o gamă de servicii mai mare pentru participanţii la expoziţii. Aceste expoziţii se pot realiza în Craiova şi în parteneriat cu partenerii pe care ni-i dorim tradiţionali şi faţă de care avem o foarte, foarte mare încredere. Aş pomeni, în primul rând, Primăria Municipiului Craiova. În parteneriat cu primăria de ce nu putem realiza târguri şi expoziţii?.
GdS: Care va fi reprezentarea firmelor din Dolj la nivel naţional? Concret, ne puteţi spune dacă veţi lua în calcul propunerea venită de la membrii Camerei de Comerţ de a avea un cuvânt de spus atunci când se pregătesc modificări de acte normative fiscale, punct care ar interesa foarte mult mediul de afaceri?
G.V.: Acest punct este o prioritate pentru viitor. El a fost anunţat tocmai pentru că l-am discutat atât cu senatori, deputaţi de Dolj, cât şi la nivelul întregii ţări, pentru că nu îl văd ca un serviciu numai pentru judeţul Dolj, ci ca un serviciu pentru mediul de afaceri din România. Da, îl putem iniţia noi, îl putem dezvolta, putem face lobby, dar ulterior va trebui să fie echidistant pentru întregul mediu de afaceri din România.
Legile fiscale, discutate de mediul de afaceri înainte de apariţie
GdS: Dar care va fi baza acestui proiect? Vă veţi consulta cu membrii CCI Dolj şi veţi propune mai departe solicitările dânşilor în materie de fiscalitate?
G.V.: În primul rând, am început deja discuţii cu patronatele, cu asociaţiile profesionale mari la nivelul întregii ţări, pentru a vedea cum percep această acţiune. Această acţiune înseamnă un parteneriat între parlamentari şi mediul de afaceri, pentru că respectiva lege, care este luată în considerare şi propusă, iar apoi dezbătută, trebuie să aibă ulterior susţinerea unei părţi cât mai mari din mediul de afaceri. Cu alte cuvinte, feed-back-ul să vină în perioada în care au loc consultările, să fie pe domenii profesionale ale legislaţiei respective, să aibă o susţinere cât mai largă, astfel încât, când va fi adoptată o lege, mediul de afaceri să fie în cunoştinţă de cauză cu aplicarea respectivei legi, să o înţeleagă foarte bine, dar şi legea să aibă în conţinut cât mai multe dintre propunerile mediului de afaceri.
GdS: Adică să reflecte doleanţele mediului de afaceri?
G.V.: Păi aşa am început şi noi să discutăm şi cunosc multe dintre aceste propuneri. Vorbesc de gama de servicii pentru IMM-uri – iar acesta este unul dintre servicii… Am avut în vedere şi noi modelele pe care le-am identificat la nivelul unora dintre partenerii noştri străini, dincolo de prezenţa în diverse comisii europene, această participare şi începutul unor parteneriate cu camere de comerţ din alte ţări, şi din nou spun Hampshire şi Beaujolais – pentru că acestea vor continua. A fost o primă luare de contact. Această activitate nu are rolul numai de a pune în comun mediul de afaceri, care este prioritate, ci şi de a învăţa bune practici, modele de dezvoltare de la dânşii, şi de a analiza cum pot fi transpuse acestea în practică, dacă pot fi aplicate la noi, ce trebuie să facem pentru a fi aplicate şi aici. Aşa am făcut şi am purtat primele discuţii. Au fost accelerate aceste discuţii şi cu Consiliul Naţional pentru Export – un punct în care avem reprezentare. Nu toate judeţele ţării au reprezentanţi acolo, dar noi avem. În plus, am putut avea un dialog cu asociaţiile profesionale, cu asociaţiile patronale reprezentate în acest Consiliu, având drept scop dezvoltarea mediului de afaceri şi venirea cu o serie de servicii în favoarea firmelor din Craiova, inclusiv pentru internaţionalizarea afacerilor lor. Pentru că avem câteva branduri în judeţ care trebuie promovate la nivel naţional şi internaţional.
Cum pot firmele doljene să participe la târguri internaţionale
GdS: A ajutat în vreun fel acest reprezentant în Consiliul pentru Export, în sensul că a făcut el lobby pentru firmele doljene?
G.V.: Faptul că începem să aflăm care sunt aceste servicii şi că unele firme din judeţul Dolj au început să beneficieze de facilităţi, care nu ştiu de ce nu erau cunoscute până în momentul de faţă, eu zic că e un lucru bun. Dar Consiliul acesta, dincolo de facilităţile pe care le asigură pentru participarea la târguri şi expoziţii internaţionale, poate să asigure firmelor un rol de consultare şi de acţiune comună, pentru acţiuni importante, cum ar fi cele legate de fiscalitate şi de legislaţie.
GdS: Care este primul lucru pe care îl veţi face în calitate de preşedinte al CCI Dolj?
G.V.: Să am încă o dată o discuţie cu toţi salariaţii Camerei de Comerţ; să găsim şi să instalăm cât mai rapid un director general al Camerei de Comerţ, care în momentul de faţă nu există şi îmi pare foarte rău că nu avem un director, fără de care nu putem desfăşura activităţi ulterioare ample; în acelaşi timp, să continuăm legăturile cu actorii locali şi regionali, pentru a ne putea sprijini în realizarea programului pe care ni l-am propus la Cameră. Toate acestea se vor face cu informarea şi preluarea punctelor de vedere de la Colegiul de Conducere al Camerei.
