http://www.youtube.com/watch?v=QnniQbY1MWg
Tabăra de la Tismana, situată în vecinătatea mănăstirii din localitate, a ajuns oficial în patrimoniul Arhiepiscopiei Craiova. Reprezentanții Arhiepiscopiei susțin că această locație va intra într-un proces amplu de reabilitare și modernizare. Zona este specială, cu un peisaj deosebit.
Aleşii au adoptat săptămâna trecută o hotărâre de guvern prin care Tabăra „Sfântul Nicodim“ de la Tismana să treacă din domeniul public al statului în patrimoniul Arhiepiscopiei Craiovei. Potrivit reprezentanților bisericii, imobilul fusese ridicat pe pămânul ce aparținea mănăstirii din județul Gorj, iar, în 2007, au câștigat în instanță acest teren pe care este amplasată tabăra de tineret. Din 2008, existau tot felul de speculații, neștiindu-se concret ce se va întâmpla cu această tabără, pentru că, potrivit legii, mai avea dreptul să funcționeze pe amplasamentul actual cel mult cinci ani. În Hotărârea de Guvern (HG) nr. 863/2013 privind transmiterea, fără plată, în proprietatea Arhiepiscopiei Craiovei a unui imobil aflat în domeniul public al statului şi în administrarea Secretariatului de Stat pentru Culte, publicată în Monitorul Oficial din 13 noiembrie 2013, se aprobă trecerea din domeniul public al statului în domeniul privat al statului a unui imobil aflat în administrarea Secretariatului de Stat pentru Culte şi în folosinţa gratuită a Arhiepiscopiei Craiovei.
„Predarea – preluarea imobilului transmis potrivit prevederilor art. 2 se face pe bază de protocol încheiat între părţile interesate, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri“, se precizează în HG. Imobilul cu etaj din Tabăra Tismana are o valoare de inventar de 424.416 lei, se arată în hotărârea publicată în Monitorul Oficial.
„Preluarea Taberei «Sfântul Nicodim» de la Tismana este o mare responsabilitate pentru Arhiepiscopia noastră“
Zonă extrem de frumoasă, Tismana reprezintă pentru turiști sau cercetători un izvor nesecat de cunoștințe și informații. Tabăra dispune de o bază sportivă, dotată cu instalație de nocturnă, care se poate utiliza pentru tenis, volei, fotbal sau handbal, loc de joacă pentru copii. În incinta taberei există și o terasă acoperită, ideală pentru perioada verii. Reprezentanții Bisericii susțin că tabăra va păstra aceeași destinație de loc de vacanță pentru copiii și tinerii din întreaga lume. „Preluarea Taberei «Sfântul Nicodim» de la Tismana este o mare responsabilitate pentru Arhiepiscopia noastră. În primă instanță, această locație va intra într-un amplu proces de restaurare pentru a se ridica la standarde internaționale, pentru că dorim să se adreseze tinerilor ortodocși din întreaga lume. Tabăra va fi un suport pentru perioada vacanței, copiii având șansa să îmbine viața liturgică, de mănăstire, într-un cadru deosebit cu alte activități utile specifice vârstei. Copiii vor avea șansa să descopere frumuseţile naturii prin vizitarea peşterilor şi a împrejurimilor taberei, vor dobândi cunoştinţe despre tradiţiile româneşti şi despre credinţa strămoşească prin intermediul catehezelor, al excursiilor şi drumeţiilor. În perioada imediat următoare vom încerca să punem la punct toate detaliile, pentru că ne dorim ca tabăra să reintre în circuitul turistic cât mai repede. Deține un potențial extrem de valoros și tocmai de aceea dorim să o transformăm într-un spațiu al tinerilor“, a spus diaconul Ioniță Apostolache, purtător de cuvânt al Arhiepiscopiei Craiova.
Despre mănăstire, cu maica Maria Procopie
Cum pășești dincolo de poarta Taberei „Sfântul Nicodim“, doar traversezi strada şi poţi urca pe drumul care duce la Mănăstirea Tismana, cel mai vechi așezământ monahal din Țara Românească, având un rol primordial în menținerea credinței ortodoxe de-a lungul a peste 600 de ani. Un ghid al mănăstirii, o măicuță, poate oferi informaţii celor care doresc să afle povestea acestor locuri. Mănăstirea este un monument de reculegere și închinăciune pentru credincioși din întreaga țară și nu numai, este un edificiu de artă străveche.
„Tismana nu este o mănăstire construită întâmplător sau în urma unui sfat lumesc, ci este zidită prin descoperire dumnezeiască şi numai după zeci de ani de căutări ale unui om sfânt, Cuviosul Nicodim. Tot căutând locul arătat de Maica Domnului, sfântul Nicodim a zidit în Krajna sârbă cel puţin două mănăstiri: Vratna şi Manastirica şi o biserică închinată Sfintei Treimi. Se spune că în acele vremuri i s-a arătat chiar sfântul Antonie cel Mare care l-a sfătuit să treacă Dunărea la poporul său. Negăsind locul căutat, cuviosul Nicodim lasă ţinutul vlahilor sârbi din Krajna şi intră în ţara noastră în chip minunat: trece Dunărea de la Tekija, mergând pe ape, dar, ca să nu-i fie spre oarece ispitire şi să-i aducă aminte de umblarea pe mare a Mântuitorului, el şi-a întins mai întâi rasa pe ape şi apoi, păşind pe ea, a purces spre pământul românesc. Având sprijin material valah, dar şi sârb şi ajutat fiind de Dumnezeu, el va reuşi să ridice prima arhimandrie din Valahia, ctitorind Mănăstirea Tismana. Tradiţia Tismanei spune însă că atunci când cuviosul Nicodim a ales locul pentru mănăstire, pe platou exista un copac mare de tisă, pe care l-a tăiat şi din lemnul căruia a construit prima biserică, trunchiul retezat folosindu-l drept prima masă a altarului. Mănăstirea îşi trage numele de la acest arbore de tisă, conifer ce împădurea pe vremea aceea aceste locuri“, a povestit maica Maria Procopie, ghidul Mănăstirii Tismana.
Tezaurul României, ascuns la Tismana
Tezaurul Băncii Naționale a României a fost ascuns la Mănăstirea Tismana spre sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. Încă din anul 1944, guvernatorul BNR luase măsuri să se transporte și să se depoziteze aurul din bancă la Mănăstirea Tismana, din cauza contraofensivei sovietice care ajunsese în Basarabia, teritoriu românesc. În grotă au fost depozitate: 4.035 de casete în greutate brută de 212.245,305 kg, din care 189.673,99044 kg de aur.
