http://www.youtube.com/watch?v=duAB9wYfAFE
Alexandru Opran, inspector-şef al Oficiului Judeţean de Poştă (OJP) Dolj, ne-a acordat un interviu în care vorbeşte despre restructurarea din cadrul instituţiei, despre cine va duce pensiile bătrânilor din localităţile doljene, alocaţiile copiilor şi corespondenţa, în general, dar şi despre desfiinţarea unor oficii poştale din Craiova şi înfiinţarea unor ghişee poştale în aceleaşi cartiere, astfel încât oamenii să aibă în apropierea locuinţelor servicii poştale complete.
Gazeta de Sud: Domnule inspector-şef Alexandru Opran, am iniţiat acest interviu deoarece am primit de la cititorii noştri (în special de la cei din judeţ, de la ţară) foarte multe întrebări legate de Poştă, de pensiile pe care le primesc, de alocaţiile copiilor. Poşta este în plin proces de restructurare. Câţi oameni au părăsit sistemul?
Alexandru Opran: Să începem cu începutul. Am trecut prin restructurarea, care a fost la nivel naţional, a Companiei Poşta Română. Prima dată s-a spus că vor pleca 111 oameni, dar prin pensionări, prin plecări solicitate au fost vreo 128 de persoane, deoarece mulţi au vrut să plece la cerere, pentru plăţi compensatorii. În legătură cu personalul rămas, n-a fost afectat nici un sat, nici un cătun, nici o comună.
GdS: Adică nu s-au închis anumite oficii poştale sau nu au rămas localităţi fără poştaş?
A.O.: Nu a fost închis nici un oficiu poştal, nici un ghişeu. Totul a decurs normal.
GdS: Deci, practic, nu a rămas nici o localitate fără poştaş. Dar acolo unde era unul singur?
A.O.: Unde a fost unul, tot unul a rămas, dar unde au fost doi (poştaşi – n.r.) a rămas doar unul şi, datorită normărilor făcute de companie, totul a decurs normal.
GdS: Spuneaţi ceva mai devreme despre un proces de angajare a unor poştaşi. Unde angajaţi?
A.O.: Vreau să vă informez că am avut două comune fără poştaş, comuna Brădeşti şi comuna Pleşoiu. Ne-au venit posturile, s-a dat drumul la angajări şi luna trecută am făcut cele două angajări, pentru cele două posturi, pentru că până acum făceau treaba poştaşii din vecinătăţi. Ei duceau şi pensiile, şi presa, şi facturile. Şi înainte mergea totul normal, dar acum este poştaş la fiecare comună.
GdS: Ce se întâmplă acolo unde a rămas un singur poştaş? Oamenii ne întrebau cine le duce lor pensiile şi dacă poate face faţă un singur poştaş la o localitate întreagă?
A.O.: Îi asigurăm pe pensionari şi pe clienţii Companiei Poşta Naţională că totul merge normal şi nu se perturbă nimic. Acolo unde este un singur agent poştal s-a făcut normarea şi atât prevede: în kilometri existenţi în comună este efectiv munca unui singur poştaş. Unde este nevoie de doi, avem cerere să se mai completeze. De exemplu, avem caz la Cerăt, unde sunt 3.400 de locuitori şi în urma normării era un singur factor, dar acum ni s-a aprobat cel de-al doilea post. La Giurgiţa, la fel, s-a mai aprobat un post. Deci aceste cazuri sunt în curs de rezolvare.
GdS: Aşadar oamenii îşi vor primi la timp drepturile băneşti, inclusiv cuponul de pensie, pentru că aceia care au pensia pe card trebuie să primească prin Poştă cuponul.
A.O.: Da, pentru că trebuie să se primească şi cuponul. Tot ce este social, tot ce înseamnă alocaţie, tot ce este factură de curent vor fi primite de la poştaşi.
GdS: Haideţi să lămurim puţin cum stau lucrurile cu factura de curent, pentru că am înţeles că în unele localităţi, la un moment dat, factorul poştal le-a transmis localnicilor „nu mai plătiţi la noi abonamentele de cablu TV sau facturile de energie!“. Ce se întâmplă în acele localităţi?
A.O.: Aşa a fost. În timpul restructurărilor a fost o mică neînţelegere. Dar noi, imediat ce am aflat de neînţelegere, am luat legătura cu şeful Oficiului Judeţean şi am trimis factori de aici, din oraş, sau de prin apropiere. Totul a decurs normal… A fost o neînţelegere la început.
GdS: Dacă, luna trecută, unii doljeni şi-au plătit facturile la POS-uri sau la comercianţi, în contul furnizorului de energie, se pot întoarce în sistem să plătească din nou la Poştă?
A.O.: Exact asta vă spuneam că a fost în urmă cu o lună-două… cu plata la POS-uri (Point Of Sale, adică acele puncte în care se pot face plăţi de diverse facturi cu cardul – n.r.). Acum totul decurge corect şi la timp.
GdS: Vor fi plătite alocaţiile copiilor şi indemnizaţiile mamelor în acelaşi mod ca şi până acum?
A.O.: Da. Nu s-a schimbat nimic. Plăţile încep de pe 14 ale fiecărei luni şi se termină pe 6-7. În acelaşi timp se fac şi plăţile alocaţiilor, şi ajutorul social.
GdS: Şi acolo unde a rămas un poştaş nu întârzie un pic plăţile?
A.O.: Nu întârzie deloc pentru că noi îl ajutăm. Unde sunt trei într-o comună luăm unul de acolo şi îl trimitem în altă comună, pe perioada pensiilor şi a socialului, ca să nu perturbăm data plăţilor.
GdS: Cam câţi kilometri parcurge un poştaş pe zi?
A.O.: Haideţi să vă dau un exemplu. Giurgiţa are 23 de kilometri. Acolo sunt doi factori. Împărţim la doi şi vedem exact cât parcurge un poştaş.
GdS: Vor face faţă aceştia noilor ceinţe?
A.O.: Cu siguranţă vor face faţă.
GdS: Sunt dotaţi cu biciclete sau cum se deplasează ei?
A.O.: Unii au maşină şi se deplasează cu maşina lor. Acestora li se decontează un leu pe kilometru, alţii au bicicletă. Iarna e mai greu, nu spunem că e perfect. E zăpadă, sunt ploi, dar cu siguranţă se ajunge la pensionari, la cei cu ajutorul social.
GdS: S-a întâmplat vreodată să fie prădaţi, să le fie furaţi banii?
A.O.: În judeţul Dolj niciodată! Nu am avut evenimente de acest fel. Doamne, fereşte de aşa ceva! În momentul în care încep să se dea pensiile – nu ar trebui să dezvoltăm atât de mult subiectul, pentru că sunt anumite secrete ale Poştei – noi avem maşinile de valori însoţite.
GdS: În sensul că sunt supravegheate maşinile de valori?
A.O.: Şi de către Poliţie, şi de către personalul Poştei.
GdS: Sunt asigurate sumele transportate?
A.O.: Da. Sunt asigurate.
GdS: Poştaşii care au rămas au aceleaşi atribuţii ca şi până acum? Ei duc şi corespondenţa, citaţii şi altele?
A.O.: Tot ceea ce aveau şi până acum: citaţii, scrisoare simplă, scrisoare recomandată. Tot ce depinde de Poştă, inclusiv colete.
GdS: Ce dificultăţi întâmpină în practică poştaşii doljeni?
A.O.: Ce să întâmpine? Vedeţi dumneavoastră, când vin toţi grămadă să ia, să apuce. Vor să ia toţi deodată pensia, să ia ajutorul social, deci toţi vor să ia atunci, în prima zi. Dar nouă ne vin banii pe etape, pe litere. Deci, cum sunt aduşi banii la companie.
GdS: Şi alte dificultăţi?
A.O.: Nu s-au întâmplat.
GdS: Duc la timp ziarele, revistele?
A.O.: Poşta este ora exactă. În funcţie de poştaş, oamenii îşi duc copiii la şcoală. Nu spun că nu se întârzie 5-10 minute, când este ploaie sau când ninge, dar până acum nu am avut nici un fel de întârziere. Chiar îi rog pe oameni să ne sesizeze întârzierile.
GdS: Dar fraude din partea personalului Poştei au existat?
A.O.: Nu. Doamne fereşte! De când sunt eu aici nu s-au întâmplat. În alte judeţe, poate, dar aici nu.
GdS: Pentru locuitorii Craiovei ce schimbări intervin în relaţia cu Poşta?
A.O.: Pe locuitorii din Craiova vreau să-i asigur că au intervenit următoarele schimbări: Oficiul nr. 2 din Lăpuş a fost mutat în Rovine, pentru că se spune că, în urma memoriului care s-a făcut, oficiul poştal trebuie să fie la 50.000 de locuitori. Craiova având aproximativ 300.000, au rămas şase oficii poştale, plus ghişee. Ce înseamnă ghişeu? Avem ghişeu la Romaneşti, ghişeu în Calea Bucureşti, pentru a fi în apropiere, ghişeu în Craioviţa, ghişeu în Brazdă. Practic, noi am desfiinţat oficiile şi au rămas ghişee în locul oficiilor.
GdS: O persoană care locuieşte în Lăpuş, unde va merge la Poştă?
A.O.: În Calea Bucureşti sau în Rovine. Pentru colete, merge în Rovine, iar pentru scrisori – în Calea Bucureşti, la ghişeu. Noi, acum, în perioada aceasta, am făcut informări către Companie, am vrea să mai facem un ghişeu în Craioviţa Nouă şi unul, exact unde a fost oficiul în Lăpuş.
GdS: Şi s-a aprobat acest lucru?
A.O.: Cu siguranţă se va aproba. E întemeiat.
GdS: Care este diferenţa între ghişeu şi oficiu?
A.O.: Oficiul este mai mare şi cu mai mulţi angajaţi. Ghişeul este acela cu personal mai puţin, care să deservească populaţia care este în sectorul respectiv.
GdS: Se mai rătăceşte corespondenţa în Craiova, pentru că este un volum foarte mare de corespondenţă?
A.O.: Cu siguranţă este un volum mare de corespondenţă, dar nu s-a rătăcit. O scrisoare o fi ajuns a doua zi, s-o fi întâmplat ceva, dar ăsta e un caz izolat, la scrisori din astea, simple, dar nu s-a întâmplat la recomandate sau la citaţii, când are omul treabă la instanţe.
GdS: Dar dacă omul trebuie să semneze o recomandată sau o citaţie şi nu este găsit acasă?
A.O.: I se afişează în poartă sau la cutia poştală. I se lasă avizul şi trebuie să se prezinte la oficiu, ori în aceeaşi zi, ori în ziua următoare. I se scrie şi ora la care poate să meargă la oficiu.
GdS: În cazul în care veţi primi un răspuns pozitiv, cam când estimaţi că se vor deschide ghişeele din Craioviţa şi din Lăpuş?
A.O.: Anul acesta, până la sfârşitul lunii noiembrie vor fi înfiinţate ghişeele.
GdS: Dacă aveţi vreun mesaj de transmis factorilor poştali şi cetăţenilor întregului judeţ, vă rog să-l transmiteţi prin intermediul nostru!
A.O.: Noi îi asigurăm pe cetăţeni că, aşa cum am fost până acum, tot aşa vom fi şi de acum încolo! Iar pe factorii poştali îi sfătuim să muncească şi să fie în apropierea clienţilor noştri.
Poşta vrea să îşi facă bancă şi firmă de asigurări
Din această vară au apărut informaţii la nivel naţional că poşta intenţionează să îşi deschidă o bancă şi o firmă de asigurări (broker de asigurare). Potrivit capital.ro, „proiectul va asigura accesul oricărui cetăţean la produse şi servicii bancare şi va respecta legislaţia în domeniu“. Poştaşul ar fi cel care ar face activităţi de brokeraj (pe piaţa asigurărilor) şi ar intermedia contracte, cum ar fi cele de asigurare obligatorie a locuinţelor. De asemenea, pe viitor, Poşta ar putea asigura servicii bancare, având avantajul unei distribuţii la nivel naţional. Nu sunt excluse francizele cu brandul „Poşta Română“. La vremea respectivă, se vorbea despre faptul că în viitorul apropiat va deveni operaţional „sistemul de franciză poştală, prin care persoanele fizice sau juridice interesate vor putea opera servicii poştale sub brandul Poşta Română“. Tot pe viitor se vorbeşte că Poşta s-ar putea dezvolta şi pe segmentul de colete, mai ales pe sistemul care prevede ridicarea pachetele de la domiciliul clienţilor, pe modelul firmelor de curierat.
Compania avea, în luna august, o reţea de peste 5.600 de oficii poştale cu acoperire naţională şi circa 32.000 de angajaţi.
