11.7 C
Craiova
marți, 21 octombrie, 2025
Știri de ultima orăActualitateDaniela Licu, directoarea CJP Dolj: „Au sesizat multe persoane că li s-a micşorat pensia“

Daniela Licu, directoarea CJP Dolj: „Au sesizat multe persoane că li s-a micşorat pensia“

http://www.youtube.com/watch?v=ndpFSXA-k5c

Directoarea Casei Judeţene de Pensii (CJP) Dolj, Daniela Licu (foto), ne-a acordat un interviu în care a explicat pentru pensionarii din judeţ de ce unii dintre ei au primit în luna octombrie mai puţin cu circa 40 de lei la pensie. De asemenea, şefa CJP Dolj a explicat în ce condiţii se poate ieşi la pensie cu grad de invaliditate şi ce riscă aceia care doresc să iasă anticipat din câmpul muncii.

Gazeta de Sud: Doamnă director, câţi pensionari mai sunt în Dolj, comparativ cu anul trecut?
Daniela Licu: Numărul pensionarilor la nivelul judeţului Dolj este cam acelaşi, cu mici fluctuaţii faţă de anul trecut. Mai exact, la nivelul anului 2012, în decembrie, au fost 192.529 de pensionari, iar la nivelul lunii iulie 2013 – pentru că aşa preluăm situaţiile statistice de la Bucureşti, aveam în plată la Casa Judeţeană de Pensii Dolj 189.459 de pensionari.

GdS: Se vede o oarecare scădere a numărului de pensionari.
D.L.: Să zicem că este o uşoară scădere, dar vom vedea până la sfârşitul anului, ca să putem compara decembrie 2012 cu decembrie 2013.

GdS: Se mai înghesuie oamenii să se pensioneze în ultima perioadă, mai ales aceia care doresc să iasă la pensie pe caz de boală?
D.L.: La nivelul lunii decembrie 2012, în judeţ au fost 33.070 de pensionari pe caz de boală, iar în iulie 2013 aveam în plată 31.883 de pensionari de invaliditate. De asemenea, se observă o scădere, dar nu putem noi să decidem numărul de pensionari. Este clar că pensionarii cu grad de invaliditate sunt… bolnavi.

GdS: Mai pot să mai revină dintre ei în câmpul muncii?
D.L.: Desigur. Ei vin la revizuire la Comisia de Expertiză la şase luni, la un an sau la doi ani, în funcţie de gravitatea bolii şi, practic, la toate aceste revizuiri există cazuri de reintegrare în muncă. Adică oamenii pot deveni apţi de muncă după o anumită perioadă, dar sunt şi unii la care situaţia se agravează.

GdS: S-au schimbat criteriile după care se pensionează oamenii pe caz de boală. Când poate o persoană să beneficieze de pensie de invaliditate?
D.L.: De la 1 ianuarie 2011, toate dosarele de pensie se lucrează pe Legea nr. 263, deci, practic, toate tipurile de dosare de acordare a pensiei sunt stabilite prin această lege. Până în 2011 se lucra pe Legea nr. 19.

GdS: În ce condiţii poate să iasă la pensie o persoană pe caz de boală, pentru că ştim că în anii anteriori erau foarte mulţi cei care se prevalau de bolile pe care le aveau şi doreau să iasă la pensie?
D.L.: Există anumite boli (schizofrenia, SIDA, cancerul şi altele) pentru care nu este nevoie de nici un fel de stagiu. Deci, oamenii care au aceste boli pot beneficia de pensie de invaliditate chiar dacă nu au realizat nici o zi de stagiu. Începând cu 1 ianuarie 2011, când a intrat în vigoare Legea nr. 263, a fost o perioadă în care oamenii care aveau boli grave – dar nu acestea enumerate puţin mai înainte – nu mai puteau beneficia de pensie de invaliditate dacă nu aveau un stagiu minim necesar. Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 680 din 2013 a declarat neconstituţionale dispoziţiile respectivului articol din Legea nr. 263 şi, practic, s-a modificat dispoziţia legislativă, în sensul că pensia de invaliditate se va acorda indiferent de stagiu. Adică, dacă omul este, într-adevăr, bolnav, atunci beneficiază de pensie, dar trebuie să fi dobândit calitatea de asigurat anterior, deci să fi lucrat anterior, dar nu mai este nevoie de un stagiu minim, pentru că este neconstituţional. Nu poţi condiţiona vârsta la care apare boala şi nu poţi lega boala de stagiul de cotizare realizat.

GdS: Avem sesizări la redacţie că luna aceasta le-a scăzut pensia unor pensionari cu câteva zeci de lei. Este vorba despre acele sume restituite de stat şi care li se reţinuseră oamenilor fără drept, sub forma unor contribuţii la asigurările sociale de sănătate?
D.L.: Am dat un comunicat, pe care l-am afişat şi la avizier, şi pe site-ul instituţiei… Prin Ordonanţa nr. 17/2012, guvernul a reglementat restituirea eşalonată a sumelor reţinute de la 1 ianuarie 2011, până la 30 aprilie 2012. Această restituire s-a făcut eşalonat, în sensul că pentru sumele reţinute în perioada respectivă, pentru perioada ianuarie-martie 2011, restituirea s-a făcut în tranşe egale. Pentru sumele reţinute în perioada aprilie 2011- aprilie 2012, restituirea s-a realizat, conform graficului stabilit de Hotărârea de Guvern nr. 85, în perioada septembrie 2012 – septembrie 2013. Septembrie 2013 a fost ultima lună în care s-a restituit acest CASS (Contribuţie la Asigurările Sociale de Sănătate – n.r.), iar în octombrie oamenii au văzut pe cupoane o pensie mai mică şi din acest motiv au venit multe persoane în audienţă, sesizându-ne faptul că li s-a micşorat pensia. Noi am încercat să îi liniştim şi să le explicăm că, de fapt, drepturile de care beneficiază în octombrie 2013 sunt drepturile de care beneficiau şi anterior.

GdS: La ce nivel le-a rămas pensia acestor oameni? La nivelul de dinainte de tăierile lui Boc sau la nivelul de după reîntregirea pensiei?
D.L.: Contribuţia la Sănătate se reţine de la pensionarii a căror pensie este de peste 740 de lei. Deci, gândiţi-vă că s-a restituit diferenţa reţinută pentru cei 740 de lei şi acest lucru înseamnă că a fost reţinută cam aceeaşi sumă la toată lumea undeva în jurul a 40 de lei.

GdS: Deci, acum li se reţine în continuare contribuţia la Sănătate pensionarilor care au pensii de peste 740 de lei?
D.L.: Da. Li se reţine doar la suma care depăşeşte 740 de lei şi nu la întreaga sumă a pensiei, aşa cum s-a întâmplat anterior. A fost o interpretare eronată a legii, să spunem, în 2011, care s-a reglementat prin ordonanţele de guvern ulterioare.

GdS: În cazul în care Poşta se reorganizează, iar anumite oficii poştale de pe teritoriul judeţului se vor desfiinţa, cine va duce pensiile bătrânilor din localităţile respective?
D.L.: Având în vedere că între Compania Naţională Poşta Română şi Casa Naţională de Pensii Publice este încheiată o convenţie la nivel naţional, cu drepturi şi obligaţii pentru fiecare dintre părţi, cu siguranţă, Compania Naţională Poşta Română va găsi soluţii pentru a respecta aceste convenţii. Gândiţi-vă că, practic, Poşta încasează sume importante de la Casa Naţională de Pensii Publice pentru a înmâna pensiile pensionarilor şi pentru a duce cupoanele de pensie. Există foarte mulţi pensionari care au pensiile pe card, iar poştaşul le duce cuponul. Cu siguranţă, vor găsi soluţii! Îmi e greu să spun ce soluţii vor găsi ei, dar acestea va trebui să fie la nivel naţional, iar noi nu cred că avem posibilitatea să cerem altceva decât să se respecte convenţia.

GdS: Cu alte cuvinte, pensionarii nu vor avea probleme.
D.L.: Cu siguranţă, nu vor avea probleme din acest punct de vedere!

GdS: Cu ce probleme mai vin pensionarii la audienţe?
D.L.: În ultimul timp, mulţi dintre pensionari au venit la audienţe cu această micşorare de pensie, despre care am discutat anterior. Mulţi dintre ei solicită în continuare bilete de tratament şi pentru acest lucru vin şi în audienţă. Ştiţi că din 2010 avem aceste criterii de acordare (a biletelor de tratament – n.r.) şi nu mai este relevant numărul de înregistrare al cererii depuse pentru acordarea unui bilet de tratament, motiv pentru care, conform noilor criterii, punctajul este foarte mic dacă în ultimii doi ani cineva a beneficiat de bilete de tratament. Ei sunt bolnavi, sunt bătrâni şi cu siguranţă acesta este motivul pentru care vin… Cei care au cazuri mai deosebite de boală vin în audienţă şi pentru aceste persoane Casa Naţionară de Pensii Publice ne pune la dispoziţie lunar locuri suplimentare în staţiuni. Eu, ca director, fac cerere de suplimentare de bilete de tratament pentru persoanele care vin în audienţă. Cei care vin la mine pot merge la staţiune pentru a face băi, dacă, bineînţeles, înţeleg că, practic, Casa de Pensii nu este o agenţie de turism şi pentru o afecţiune cum ar fi reumatismul nu există doar două staţiuni. Există mai multe.

GdS: Pensionarii solicită doar două staţiuni?
D.L.: Ei solicită doar la Herculane, Olăneşti, dar în afară de acestea mai există şi Pucioasa, Geoagiu şi Băile Felix – tot staţiuni în care se poate face tratament pentru reumatism. Şi dacă, într-adevăr, sunt bolnavi şi vor să beneficieze de tratament, atunci pot fi trimişi acolo. Eu mă ocup personal de acest lucru şi chiar îi sun acasă, pentru a nu-i mai pune pe drumuri, pentru că sunt bătrâni şi noi avem aici activităţi multiple, astfel că o dată pe săptămână ţin audienţe pentru biletele de tratament, după care îi sun acasă pe oameni.

GdS: Şi ce spun oamenii când îi sunaţi acasă? Vă cred că sunteţi chiar directorul instituţiei?
D.L.: Mă cred… (zâmbeşte). Mai am şi surprize neplăcute, unii îmi spun: „A, păi, nu mai merg acum la băi că e frig“, de parcă ei nu ar şti în ce lună suntem, atunci când vin să solicite. Dar cazurile acestea sunt izolate. Majoritatea îmi mulţumesc.

Programare pe baza bonului de ordine la CJP Dolj

GdS: Cum funcţionează la ghişeu programarea pe baza bonului de ordine? Mai este aglomeraţie la ghişeele CJP Dolj ca în trecut?
D.L.: Din aprilie am introdus un dispozitiv electronic de dirijare şi de ordonare, similar cu cele existente la Serviciul de Evidenţă a Populaţiei. Am insistat foarte mult pentru introducerea acestui sistem pentru a evita îmbulzeala de la ghişeu. Nu ştiu dacă noi reuşim chiar ca Serviciul de Evidenţă a Populaţiei să respectăm cu stricteţe ordinea – noi ne adresăm unui segment de populaţie cu o vârstă foarte înaintată, deşi puţini sunt şi asiguraţi, dar aceştia (asiguraţii) sunt mai puţini decât pensionari – oricum, am observat îmbunătăţirea considerabilă a calităţii activităţii desfăşurate la ghişeu.

GdS: Dar mai este înghesuială la ghişee?
D.L.: Înghesuială nu, dar aglomeraţie – da, pentru că ei vin în fiecare zi (noi avem program cu publicul în fiecare zi), mai vin şi cei cu biletele de tratament când încep seriile şi iarăşi sunt zile mai aglomerate, mai sunt şi oamenii care cer ajutorul de deces. Noi acordăm ajutorul de deces în aceeaşi zi în care oamenii îl solicită la ghişeu. Cazurile sunt, de multe ori, disperate, şi nu ne permitem să schimbăm de pe o zi pe alta. Doljul este un judeţ cu o suprafaţă mare şi oamenii vin de la Dăbuleni, de la Bechet şi nu ne putem permite ca astăzi să le primim cererile şi a doua zi să le acordăm banii. Aceste bonuri de ordine îi ajută şi pe ei, mai ales că a fost cald afară, ei şi-au luat un bon de ordine şi au putut, între timp, dacă aveau un număr mai mare de ordine, să îşi mai rezolve şi alte probleme. Dânşii aproximează, cât mai au până ajung la ghişeu.

GdS: Cam cât durează rezolvarea problemei unei persoane atunci când vine la ghişeu?
D.L.: Problemele sunt multiple. Am încercat să fac şi eu o monitorizare de când am introdus acest sistem, ca să văd cam cât durează de la emiterea bonului şi până la rezolvarea solicitării efective a pensionarilor. Din păcate, unii dintre ei fie nu ştiu, fie au mai multe probleme şi îşi iau bonuri de ordine la mai multe ghişee, pentru că nu sunt siguri de ceea ce vor să facă şi atunci este foarte greu de apreciat. În general, lunea avem program la ghişeu până după-amiază, la ora 18.00, conform legislaţiei în vigoare, şi în acea zi nu prea mai poţi să aproximezi cât a durat rezolvarea unui caz.

GdS: Ce le recomandaţi celor care doresc să se pensioneze?
D.L.: (…) Pentru cei care sunt la limită de vârstă, cum sunt cei care lucrează în sistemele publice, există o ordonanţă de guvern potrivit căreia nu se mai poate sta la serviciu după vârsta de pensionare. Vorbesc despre bugetari. În ziua în care îndeplineşti condiţiile de pensionare la limită de vârstă, în acea zi trebuie să îţi depui dosarul de pensionare. Aşa funcţionăm pe Legea nr. 263. Pentru pensia anticipată, condiţiile sunt aceleaşi.

GdS: Sunt aceleaşi condiţiile, dar pentru pensia anticipată există acea penalizare de 45% din pensie.
D.L.: Penalizarea maximă poate fi de 45%, dar, pentru a beneficia de pensia anticipată, cei care solicită acest lucru trebuie să aibă stagiu complet de cotizare. Şi pentru a fi o pensionare anticipată fără penalizare, trebuie să realizeze un stagiu de opt ani peste stagiul maxim de cotizare. Dacă un bărbat, de exemplu, are nevoie de 35 de ani ca stagiu complet de cotizare, atunci pentru a fi lipsit de penalizare trebuie să mai aibă încă opt ani peste acest stagiu, dar în aceşti 43 de ani nu se cuprinde nici stagiul militar, nici studiile efectuate la zi. Acestea se iau în considerare doar la pensionarea la limită de vârstă.

GdS: Este foarte greu ca o persoană să se încadreze pentru pensionarea anticipată fără penalităţi şi să aibă 43 de ani vechime.
D.L.: Corect. Aşa este!

GdS: Mai vin oamenii la dumneavoastră să se plângă de modul de calcul al pensiei, de cuantumul acesteia? Mă refer la cei care se pensionează acum?
D.L.: Mai sunt, bineînţeles. În primul rând, pentru ei este foarte greu de acceptat cuantumul pensiei. Pensiile nu sunt mari, în general. Dacă ne raportăm la salariul minim pe economie, până la urmă, nici pensia nu este mare. Valoarea punctului de pensie, începând cu ianuarie 2013, este 762 de lei, iar salariul mediu brut pe economie este 2.217. Practic, pentru a realiza un punct de pensie, trebuie ca valoarea salariului mediu brut să fie aceeaşi cu valoarea salariului obţinut în activitate.

GdS: Este destul de dificil să se obţină acest salariu? Mai ales pentru cei din mediul privat?
D.L.: Aşa este. Este destul de dificil, nu am o statistică în acest sens, dar bănuiesc că nu sunt salarii foarte mari în mediul privat.

GdS: Care este pensia medie pe judeţ?
D.L.: Pot să vă spun că am făcut o analiză, dar nu foarte riguroasă, iar din cei 200.000 de pensionari, doar 10.000 au peste 1.000 de lei pensie. Deci, foarte puţini, dacă ne gândim că în Dolj există acest sistem de pensii de stat, cât şi acel sistem al pensiilor pentru agricultori, care au cele mai mici pensii. La nivelul anului 2012, cam 33.000 de pensionari sunt din sistemul pensiilor pentru agricultori. Oricum, pensia minimă garantată este de 350 de lei. Nu ştiu dacă putem spune că e mare, dar gândiţi-vă că au existat beneficiari ai venitului minim garantat care au avut zece lei pensie. Aceia ar avea în continuare zece lei, dacă nu ar fi existat acest ajutor de stat de 350 de lei.

GdS: Mai pot avea oamenii şi pensie, şi indemnizaţie?
D.L.: Sigur că da, dar indemnizaţiile sunt separate, ca să zic aşa. Sunt acele indemnizaţii de veterani de care beneficiază soţiile veteranilor, iar urmaşii beneficiază de jumătate din cuantumul indemnizaţiei (…).

GdS: La final, vă întreb ce doriţi să le transmiteţi pensionarilor doljeni, din postura de director al Casei Judeţene de Pensii?
D.L.: Unii dintre ei nu sunt mulţumiţi de cuantumul pensiei şi eu le spun întotdeauna când vin în audienţă că tot ce trebuie să îşi dorească este ca pensia să fie cât mai lungă!

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS