În cadrul celei mai radicale revizuiri a politicii UE în domeniul infrastructurii de transport, de la lansarea sa în anii ’80, Comisia Europeană a publicat noi hărți ale celor nouă coridoare principale care vor acționa ca o coloană vertebrală în cadrul pieței unice europene și vor revoluționa conexiunile est–vest. Pentru a atinge acest nivel de ambiție, finanțarea UE pentru infrastructura de transport se va tripla pentru perioada 2014–2020, ajungând la 26 de miliarde de euro.
Proiectele ce implică România sunt cele incluse în Coridorul Rin-Dunăre, a cărui axă principală este formată de căile navigabile interioare Main și Dunăre, și în Coridorul Orient/est-mediteraneean, ce face legătura între interfețele maritime ale Mării Nordului, Mării Baltice, Mării Negre și Mării Mediterane, optimizând utilizarea porturilor vizate și a autostrăzilor maritime aferente.
În ansamblu, noua politică a UE în domeniul infrastructurii va transforma mozaicul actual de drumuri, căi ferate, aeroporturi și canale europene într-o rețea transeuropeană unificată de transport (TEN-T).
Noua politică instituie, pentru prima oară, o rețea centrală de transport bazată pe nouă coridoare principale: 2 coridoare nord–sud, 3 coridoare est–vest și 4 coridoare diagonale. Rețeaua centrală va transforma conexiunile est–vest, va înlătura blocajele, va moderniza infrastructura și va eficientiza operațiunile transfrontaliere de transport pentru călători și pentru companii în întreaga UE. Ea va îmbunătăți conexiunile dintre diferitele moduri de transport și va contribui la obiectivele UE privind schimbările climatice. Rețeaua centrală urmează să fie realizată până în 2030. Disponibilitatea finanțării va depinde de încheierea cu succes a negocierilor privind cadrul financiar multianual 2014-2020.
Finanțarea pentru infrastructura de transport se va tripla pentru perioada 2014–2020, ajungând la 26 de miliarde de euro. Această finanțare din partea UE se va concentra asupra rețelei centrale de transport, care are cea mai mare valoare adăugată în UE. Pentru a acorda prioritate conexiunilor est–vest, aproape jumătate din totalul finanțării CE pentru infrastructura de transport (11,3 miliarde de euro din cadrul mecanismului Conectarea Europei, MCE) va fi alocată numai pentru țările beneficiare ale politicii de coeziune.
Noua rețea centrală de transport va fi susținută de o rețea cuprinzătoare de rute la nivel regional și național care aduc trafic în rețeaua centrală. Rețeaua afluentă globală va asigura acoperirea completă a UE și accesibilitatea tuturor regiunilor. Scopul este ca treptat, până în 2050, cea mai mare parte a cetățenilor și a întreprinderilor din Europa să se afle la cel mult 30 de minute distanță, ca timp de deplasare, de această rețea globală.
Luată în ansamblu, noua rețea de transport va oferi:
– călătorii mai sigure și mai puțin aglomerate,
– călătorii mai fluente și mai rapide.
Cele 26 de miliarde de euro (prețuri curente) alocate transporturilor în cadrul mecanismului „Conectarea Europei” (FCE) al CFM (cadrul financiar multianual) vor servi în practică drept „capital inițial” pentru stimularea investițiilor suplimentare din partea statelor membre în vederea finalizării conexiunilor și legăturilor transfrontaliere dificile, care altfel nu ar fi probabil construite. Costul implementării primei faze de finanțare a rețelei centrale pentru perioada 2014–2020 (a se vedea lista anexată a proiectelor) este estimat la 250 de miliarde EUR. Rețeaua centrală urmează să fie finalizată până în 2030.
Rețeaua centrală va conecta:
– 94 de porturi europene principale cu legături feroviare și rutiere;
– 38 de aeroporturi principale cu legături feroviare cu orașe mari;
– 15.000 de km de linii de cale ferată modernizate pentru circulația de mare viteză;
– 35 de proiecte transfrontaliere pentru reducerea blocajelor.
Aceasta va fi forța motrice economică a pieței unice care va permite o liberă circulație reală a mărfurilor și a persoanelor în întreaga UE.
