O simplă trecere în revistă a afecţiunilor pe care le provoacă diabetul, dacă nu este dignosticat în timp util și nu e tratat corect, te cutremură: de la infarct miocardic şi boală renală (pricina a jumătate din cazurile de supleere cronică a funcției renale), până la orbire şi amputații ale membrelor. Acestea din urmă „sunt de zeci de ori mai frecvente în diabet, deși ar putea să fie prevenite la 80% dintre pacienți“, după cum susţine prof. univ. dr. Maria Moța, șefa Clinicii de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice din cadrul Spitalului Județean de Urgență Craiova.
Preşedintele Societăţii Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice, dr. Maria Moța, este un promotor al ideii de prevenţie şi educaţie în diabet, mizând pe faptul că „diabetul zaharat de tip 2 ar putea fi prevenit în peste 50% din cazuri, dacă s-ar interveni în timp util“. Personalitate marcantă în medicina românească, prof. univ. dr. Maria Moța este îngrijorată de faptul că aproximativ 50% dintre pacienți nu sesizează nici o modificare în organism și sunt diagnosticaţi târziu cu diabet, în clinici precum cele de cardiologie, neurologie, nefrologie, oftalmologie sau pneumoftiziologie, suferind şi de alte afecţiuni severe.
Gazeta de Sud: De ce apar tot mai multe cazuri de diabet şi care ar fi cauzele?
Maria Moţa: În evidenţa Centrului Clinic de Diabet Nutriţie şi Boli Metabolice din Dolj sunt 33.000 de pacienţi cu diabet zaharat. În general, în lume, la un pacient diagnosticat cu diabet zaharat există aproximativ încă unul nediagnosticat, care nu ştie că are diabet. Cauzele diabetului zaharat sunt numeroase şi îşi au originea, în principal, în abordarea unui stil de viaţă „aşa-zis“ modern: sedentarismul, corelat în special cu mediul urban, cu progresul tehnologic. S-a renunţat la mersul pe jos, s-a limitat la minimum munca fizică, au apărut telecomenzile, telefoanele mobile, astfel încât s-a limitat masiv mişcarea. Totodată, alimentaţia hipercalorică, consumul excesiv de grăsimi saturate (grăsimi animale), de dulciuri rafinate duc, pe de o parte, la creşterea în greutate şi la creşterea riscului de apariţie a diabetului, iar, pe de altă parte, cresc rezistenţa la acţiunea insulinei, cu instalarea viitoare a diabetului zaharat de tip 2. De asemenea, consumul frecvent de carne creşte riscul de diabet, în special consumul de carne roşie şi de carne procesată. Supraponderea şi obezitatea, ca şi consecinţe ale dezechilibrului între aportul caloric crescut şi consumul energetic scăzut, datorită vieţii moderne, sunt alte cauze importante ale diabetului zaharat. Stresul, fumatul, consumul excesiv de alcool cresc şi ele riscul de diabet, ca şi modificarea ritmului somn/veghe, cu pierderea nopţilor, aşa cum obişnuiesc să facă majoritatea tinerilor. Anumite medicamente, cum ar fi corticoizii, diureticele, statinele, pot creşte şi ele riscul de diabet. Şi vârsta este un factor de risc pentru diabet. Trebuie precizat însă că factorul genetic are un rol primordial, numeroase gene inducând o susceptibilitate crescută de diabet, care se declanşează atunci când se suprapun factorii de mediu menţionaţi mai sus. În schimb, cerealele integrale şi produsele lactate scad riscul de diabet de tip 2, la fel şi dieta mediteraneană.
GdS: De câte feluri este diabetul?
M.M.: Vorbind la modul general, sunt patru clase mari de diabet zaharat. Fiecare pacient cu diabet zaharat are însă tipul lui de diabet, de aceea se vorbeşte tot mai mult despre educaţia centrată pe pacient, tratamentul centrat pe pacient etc. Care ar fi aceste patru clase mari? În primul rând, diabetul zaharat de tip 2, care reprezintă aproape 90% dintre toate cazurile noi de diabet. El apare, de obicei, la persoanele cu surplus ponderal şi sedentare şi ar putea să fie prevenit, dacă s-ar interveni în timp util, în peste 50% din cazuri. Acest tip de diabet se instalează lent, de regulă, şi poate rămâne nediagnosticat zeci de ani, când se descoperă în stadii finale ale complicaţiilor cronice. De aici se deduce foarte clar că este nevoie de depistarea activă a acestei boli, mai ales la persoanele cu risc crescut de a dezvolta diabet. Apoi este diabetul zaharat de tip 1, care e caracteristic vârstei tinere, copilăriei, dar poate să apară la orice vârstă, pacienţii fiind, în general, slabi sau normoponderali. În acest caz nu se poate supravieţui fără insulină, administrată în două-cinci sau şase injecţii pe zi. În a treia clasă ar intra diabetul gestaţional, care apare în timpul sarcinii, după săptămâna 24-28 de sarcină, la 7-25% dintre femei. De aceea este obligatorie depistarea lui activă la toate femeile cu risc. El dispare rapid după naştere, dar anunţă un risc crescut de diabet pentru acea persoană. Alte tipuri de diabet ar fi anumite forme genetice ale acestei boli, forme secundare ale unor afecţiuni (boli endocrine, pancreatice, hepatice etc.), secundar unor tratamente, cum ar fi de exemplu corticoterapia.
„Dulciurile nu pot fi interzise
în alimentația omului sănătos“
GdS: Care dintre aceste tipuri de diabet poate fi cel mai uşor de prevenit?
M.M.: La diabetul zaharat de tip 1 nu există încă metode clare de prevenţie, singura opţiune fiind imunoterapia, cu rezultate incerte. În schimb, prevenţia diabetului zaharat de tip 2 are rezultate foarte bune, fiind posibilă prin optimizarea stilului de viață. Aici alimentația are un rol foarte important: se va respecta orarul meselor, adică patru-cinci mese pe zi, cu mic dejun obligatoriu, evitarea ciugulelilor, evitarea alimentaţiei automate, involuntare, practicarea de diete hipocalorice, echilibrate în principii nutritive. Prevenția mai impune activitate fizică regulată, minimum 30 de minute de mers pe jos zilnic, renunțarea la fumat, reducerea consumului de alcool sau renunțarea la consumul de alcool, coabitarea cu stresul, respectarea unui program de somn (şapte-opt ore de somn zilnic, ora de culcare să fie înainte de 24.00), atingerea și menținerea greutății ideale sau rezonabile, cu indicele de masă corporală mai mic de 25.
GdS: Sunt dulciurile, sucurile acidulate și îndulcite cu zahăr o cauză a apariției diabetului, conform expresiei din popor „nu mai mânca atâta dulce că faci diabet“?
M.M.: Este periculos consumul excesiv de dulciuri concentrate (prăjituri, bomboane, rahat etc.), ca și consumul de răcoritoare acidulate și îndulcite cu zahăr, dar, dacă nu sunt contraindicații, cum ar fi diabetul, ele nu pot fi interzise în alimentația omului sănătos. Nu acestea sunt principalii vinovaţi ai patologiei metabolice. Am risca să pierdem din vedere rolul alimentației hipercalorice, cu consum excesiv de grăsimi animale. Nu se pot da recomandări generale, vorbeam mai sus de centrarea alimentației pe fiecare subiect. În general, însă, se recomandă evitarea duciurilor concentrate și asigurarea hidraților de carbon (a glucidelor) din produse alimentare ce conțin fibre alimentare, care cresc timpul de absorbție al glucidelor (cereale integrale, legume, fructe etc). Se recomandă evitarea abuzului, dar nu excluderea acestor alimente și sucuri. Se vorbește tot mai mult de reducerea porțiilor, a dozelor, nu de excluderi, care ar duce automat la creșterea aportului altor alimente, creând dezechilibre alimentare. Aș vrea să precizez însă că dulciurile și răcoritoarele cu diverși îndulcitori nu ne garantează că putem crește aportul lor fără consecințe. Se discută tot mai mult în lumea medicală de rolul îndulcitorilor în creșterea insulino-rezistenței și a riscului de diabet și de obezitate, de creșterea lipidelor, a acidului uric în sânge etc. Pe de altă parte, trebuie menționat că mulți pacienți care au dezvoltat diabet se culpabilizează că au consumat excesiv dulciuri. Trebuie știut însă că apetitul excesiv pentru dulciuri se datorează chiar diabetului deja instalat, întrucât organismul nu poate folosi glucoza, din cauza scăderii insulinei sau incapacității ei de a acționa.
„Fast-food-ul trebuie să fie excepția
în alimentație, nu obiceiul“
GdS: Mâncarea de tip fast-food este sănătoasă? Cât de des am putea apela la o astfel de alimentație?
M.M.: Mâncarea de tip fast-food nu este sănătoasă, în general, pentru că are o densitate calorică mare, fără un conținut adecvat în vitamine și săruri minerale. Ea trebuie să fie excepția în alimentație, nu obiceiul. Așadar, nu o recomandăm, așa cum nu recomandăm nici consumul de dulciuri concentrate sau răcoritoare. Ele dau obișnuință, chiar dependență la un moment dat. De aceea este bine ca educația populației să înceapă la vârste fragede, atunci când receptivitatea este maximă și înainte de a se induce dependența. Poate este bine să nu folosim cuvântul interzis, care face dintr-un produs „fructul oprit“ și apare secundar chiar un consum crescut. Se preferă folosirea termenului „de evitat“.
GdS: Cum de ajung și copiii să facă diabet? Unde greșesc părinții?
M.M.: În România, majoritatea copiilor care fac această boală au diabet zaharat de tip 1, care nu poate fi prevenit, ci numai depistat la timp și tratat corect, deci nu am putea spune că părinții greșesc. A început însă să apară și diabet de tip 2 la copii și atunci trebuie prevenită obezitatea, în mod special prin creșterea mișcării. Este obligatorie efectuarea orelor de sport la școală, limitarea calculatorului și a televizorului și readucerea în viața copiilor a jocurilor diverse, adaptate vârstei, care presupun și multă mișcare.
GdS: Dar cum am putea să-i facem pe copii să lase calculatorul și televizorul și să facă mișcare?
M.M.: Printr-o implicare a tuturor factorilor de decizie: părinți, grădiniță, școală, prin organizarea unui program activ pentru timpul liber, cu acțiuni în natură, de cele mai multe ori.
GdS: Ce ar impune un regim de viață sănătos, astfel încât să nu ajungem să facem diabet? Își permit românii să ducă un stil de viață sănătos sau se țin de tratament, dacă au fost deja depistați cu diabet?
M.M.: Ar trebui să investim mai mult în prevenție. Sunt necesare programe de educație și personal instruit pentru implementarea lor, cu referire la toate elementele stilului de viață ce au acțiune diabetogenă, așa cum am arătat mai sus. Pentru a rezuma, aș spune că totul trebuie făcut cu moderație, fără exagerări. Mișcarea este esențială, iar mersul pe jos este foarte important, ca și somnul, de altfel, şapte-opt ore pe noapte începând cu cel puțin o oră înainte de miezul nopții. Ar mai fi evitarea consumului excesiv de alcool, permițându-se mici cantități din acesta, combaterea categorică a fumatului, coabitarea cu stresul, care poate fi obținută prin psihoterapie. În ceea ce privește pacienții care au fost diagnosticați cu diabet, ei își urmează riguros tratamentul, în procent de 75-80%. Restul își întrerup tratamentul periodic sau timp îndelungat și vin la spital fie cu complicații acute ale diabetului (comă diabetică), lucruri care pot fi fatale în timp scurt (ore, zile), fie cu complicații cronice severe, care sunt ireversibile.
„Diabetul poate să ducă la complicații la nivelul tuturor țesuturilor și organelor“
GdS: Diabetul are simptome? Ce ar trebui să ne îngrijoreze și să ne facă să mergem la medic?
M.M.: Diabetul are simptomatologie specifică într-un procent de aproximativ 50% din cazuri, iar când apare este intensă: consum crescut de apă, urinat mult și des, scădere în greutate, foame permanentă, consum excesiv de dulciuri, tulburări de vedere, astenie marcată, dureri musculare etc. Aproximativ 50% dintre pacienți nu sesizează nici o modificare în organism și îi diagnosticăm târziu, în clinicile de cardiologie sau neurologie, unde sunt internați pentru infarct miocardic sau accident vascular cerebral, ori în clinicile de nefrologie, unde sunt internați pentru insuficiență renală, în clinicile de oftalmologie, din cauza pierderii vederii, în clinicile de pneumoftiziologie, cu forme severe de tuberculoză etc. O parte se diagnostichează absolut întâmplător, o dată cu efectuarea unor analize pentru alte suferințe.
GdS: De câte ori pe an ar trebui să fim consultați de un medic diabetolog?
M.M.: Dacă există semne și simptome de diabet, este necesar imediat un consult medical. Dacă există risc crescut de diabet (exces ponderal, rude de gradul unu cu diabet, hipertensiune arterială, lipide sanguine crescute, nașterea unui copil de peste 4 kg, diabet gestațional etc.), se face testul de glicemie în momentul evaluării riscului și apoi anual sau în caz de nevoie. Dacă nu este risc crescut, se face acest examen din trei în trei ani, după vârsta de 45 de ani sau la nevoie.
GdS: Ce alte afecțiuni generează diabetul?
M.M.: Diabetul, dacă nu este dignosticat în timp util și dacă nu este corect tratat și monitorizat, poate să ducă la complicații la nivelul tuturor țesuturilor și organelor. Astfel, boala renală diabetică este cauza a 50% dintre terapiile de supleere cronică a funcției renale (hemodializa, dializa peritoneală, transplantul renal). De asemenea, diabetul este prima cauză de orbire în lume la persoanele de vârstă activă, infarctul miocardic este de două-trei ori mai frecvent la persoanele cu diabet, iar amputațiile sunt de zeci de ori mai frecvente în diabet, deși ar putea să fie prevenite la 80% dintre pacienți.
Studiu privind bolile metabolico-nutriționale, în curs de finalizare
Prof. univ. dr. Maria Moța a ţinut să menţioneze că în curând vor fi disponibile, la nivel național, date legate de prevalența bolilor metabolico-nutriționale. „Începând din ianuarie 2013, este în curs de derulare un studiu epidemiologic: PREDATORR – Studiul Național Privind Prevalența Diabetului, Prediabetului, Supraponderii, Obezității, Dislipidemiei, Hiperuricemiei și Bolii Cronice de Rinichi în România, finalizarea lui fiind previzionată în luna decembrie a acestui an“, a spus dr. Maria Moța.
