Autism din anticorpi

Până la 23 la sută dintre cazurile de autism ar putea fi asociate cu un tip de anticorpi numiţi „autoimuni“, prezenţi la unele femei însărcinate şi care atacă proteinele esenţiale pentru dezvoltarea cerebrală a fătului, aceasta este concluzia la care au ajuns cercetătorii de la UC Davis MIND Institute. Potrivit site-ului sacbee.com, această categorie de anticorpi este asociată apariţiei autismului autoimun maternal. Descoperirea ar putea deschide calea spre dezvoltarea unui test de diagnoză care ar putea determina dacă o femeie care doreşte să rămână însărcinată prezintă sau nu aceşti anticorpi, verificare ce ar putea contribui la prevenirea cazurilor de autism. Pe termen lung, cercetările ştiinţifice ar putea duce la dezvoltarea de medicamente care să blocheze acţiunea acestor anticorpi în timpul sarcinii, reducând riscul de instalare a autismului la copilul care urmează să se nască.
Rezultatele cercetărilor au arătat că mamele ai căror copii au dezvoltat autism sunt expuse unui risc de 21 de ori mai mare de a prezenta anticorpii asociaţi autismului autoimun maternal decât femeile ai căror copii nu prezintă această afecţiune. Anticorpii reprezintă „soldaţii“ sistemului imunitar, ataşându-se de intruşii virali şi microbieni şi etichetându-i pentru distrugere de celule specializate şi, potrivit cercetătoarei Judy Van de Water, coordonatorul studiului, uneori, dintr-un motiv neştiut, aceşti anticorpi ţintesc propriile noastre proteine sănătoase, devenind „anticorpi autoimuni“. În cazul autismului, anticorpii autoimuni ai mamei afectează proteinele fătului care sunt implicate în dezvoltarea neuronală, interferând cu funcţionarea acestora.
Pentru acest studiu, oamenii de ştiinţă au identificat şapte proteine specifice care reacţionează la anticorpii materni, folosind mostre de sânge prelevate de la 246 de mame ai căror copii au autism şi de la un grup de control format din 149 de mame ai căror copii nu prezintă această afecţiune. S-a constatat că mamele care prezentau anticorpi ce reacţionau cu oricare dintre cele şapte proteine prezentau un risc de trei ori mai mare de a avea un copil cu o tulburare de spectru autist. „Este important de notat faptul că femeile nu deţin nici un fel de control în ceea ce priveşte dezvoltarea acestor anticorpi autoimuni, este aceeaşi situaţie ca în cazul bolilor autoimune. Şi la fel ca în cazul acestor boli, nu ştim care este factorul lor declanşator“, a mai spus Van de Water.
Studiul este primul care reuşeşte să identifice un factor de risc specific pentru un set semnificativ de cazuri de autism. „Descoperirea este importantă pentru că stabileşte o cauză pentru un procent semnificativ dintre cazurile de autism, făcând astfel posibilă formularea de noi ipoteze în ceea ce priveşte tratamentele biologice ale acestei afecţiuni“, a explicat Leonardo Abbeduto, directorul Institutului.