Disperarea cu care părinţii îi obligă pe copii să înveţe le creează acestora o stare anxioasă, de aici şi până la depresie nemaifiind decât un pas. Congresul Asociaţiei Mondiale de Psihiatrie, care a avut loc recent în Capitală, a adus date îngrijorătoare: cinci din 20 de copii suferă de o tulburare psihică.

Cea mai frecventă boală în rândul copiilor este depresia, potrivit psihologului Spitalului Clinic de Neuropsihiatrie Pediatrică (LSM) din Craiova. În prezent, aproximativ 2.000 de copii doljeni, cu diverse tulburări neurologice sau de psihiatrie pediatrică (tulburări de comportament de tip distructiv, tulburări de atenţie, de conduită – agresivitate faţă de animale sau oameni, furt; tulburări anxioase – inadaptare, tulburări din spectrul depresiei etc.), sunt în observaţie la această clinică. „Din păcate, depresia la copii este din ce în ce mai frecventă, cu debut în copilărie. Totul este din vina familiei şi a sistemului educaţional. Sistemul de învăţământ, din nefericire, în ţara noastră este bazat pe memorare. Este greu pentru un copil de clasa a II-a, de exemplu, să meargă de la această vârstă la olimpiade sau concursuri şcolare. Am, de exemplu, pacienţi copii care în ciclul primar merg chiar şi la trei, patru meditaţii. Nu de puţine ori am avut copii cu stări de oboseală excesivă, extrem de irascibili, care plâng inexplicabil. Părinţii sunt extrem de solicitanţi, perfecţionişti, cu un nivel de aspiraţii mult prea ridicat pentru copiii lor, pe care îi împing permanent către performanţă. Este vorba şi de frustrările acestor părinţi, care încearcă pentru copiii lor ceea ce ei nu au realizat pe plan profesional. În acest context, din cauza stresului crescut la care sunt supuşi micuţii, a crescut şi adresabilitatea către serviciile psihiatrice sau psihologice. Este inacceptabil, de exemplu, ca pe perioada unei vacanţe un copil să aibă chiar şi 800 de probleme de rezolvat. Profesorul are vacanţă în acea perioadă, aşa şi copilul trebuie să aibă timp pentru joacă sau alte activităţi specifice vârstei“, a spus Victor Iovănel, psiholog principal la LSM Craiova.  
Potrivit reprezentanţilor LSM Craiova, multe dintre problemele cu care ajung copiii să se confrunte derivă de la fenomenul de neglijare care a luat o amploare deosebită în judeţul Dolj şi cel de supraprotecţie. „Sunt părinţi care nu îşi petrec timp cu copiii şi atunci consideră că, recompensându-i material, nejustificat de cele mai multe ori, pot să se achite moral faţă de aceştia. Am avut un copilaş care i-a cerut tatălui un ATV, iar, când acesta l-a refuzat, i-a reproşat că nu trebuia să îl aducă pe lume… Din păcate, nu există o şcoală a părinţilor, aceştia acţionând şi ei pe baza unor motivaţii anterioare de genul: «Dacă eu n-am avut, măcar el să aibă; Aşa m-a crescut şi pe mine mama şi uite ce bine am crescut»… Ne confruntăm cu o acceleraţie psihologică a micuţilor din ziua de azi, care sunt extrem de inteligenţi, au acces la informaţie, comunică altfel. Avem părinţi care vin la noi cu copii superior dotaţi, copii de excepţie. Nu de puţine ori aceşti copii ne spun că se plictisesc la şcoală, că nu pot să asculte ce spune colegul sau profesorul, pentru că nu este nimic nou pentru el şi acest fapt îl irită. Vine periodic la cabinet un copil excepţional, care la 13 ani oferă cursuri de astronomie. Ar fi foarte bine ca şi în ţara noastră, la fel ca în străinătate, aceşti copii supradotaţi să poată da un examen de evaluare şi să urmeze clasa la care s-ar încadra. Ţinând aceşti copii la şcoală, cu o programă de învăţământ la fel pentru toţi, nu facem decât să le dezvoltăm anumite frustrări pentru şcoală, colegi etc. Avem copii care merg la meditaţii doar pentru a scăpa de orele de curs la care ei spun că se plictisesc“, a adăugat Victor Iovănel.

Alte sute de copii cu tulburări neurologice şi în evidenţele DGASPC Dolj

Şi prin comisia de expertiză medicală pentru încadrare în grad de handicap trec tot mai mulţi copii în ultima perioadă. Reprezentanţii Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC Dolj) au constatat o creştere alarmantă a cazurilor de copii care dezvoltă o tulburare de spectru autist, ADHD sau depresie. „Avem în evidenţă 111 copii diagnosticaţi cu autism infantil, încadraţi într-un grad de handicap
(mulţi alţii solicitând doar evaluare, refuzând încadrarea de teama respingerii din partea celor din jur), 25 cu ADHD şi foarte multe solicitări de evaluare venite din partea cadrelor didactice faţă de copiii cu probleme, dar ai căror părinţi refuză  să accepte sau să recunoască situaţia, alţi opt copii încadraţi în grad cu psihoze sau boli psihice. Vedem copii suprasolicitaţi care nu mai ştiu ce înseamnă să faci o plimbare în parc sau să te relaxezi cu prietenii, aceştia fiind candidaţii noştri la tulburări anxioase, tulburări de dezvoltare, depresii şi chiar sinucideri. Este important să dezvoltăm la copii de timpuriu latura emoţională, comunicarea şi relaţionarea pozitivă cu cei din jur. Asistăm la o «robotizare a copiilor», nu ne mai interesează latura emoţională, ci performanţa, forţarea limitelor copilului dincolo de posibilităţile lui. Părinţii se mândresc cu «copilul lor de nota 10», iar profesorii «fabrică» aşa-zişii «olimpici sau micile genii», copiii artificiali, fără copilărie, îmbătrâniţi înainte de vreme. Noi, specialiştii, avem mai mult de lucru cu părinţii decât cu copiii. Părinţii nu văd decât simplitatea copilului, el nu poate avea puncte de vedere, dorinţe sau atitudini, trebuie să facă ceea ce i se spune. Efectul: copiii devin fie anxioşi şi depresivi, fie îşi găsesc refularea în consumul de diverse substanţe cu efect halucinogen, care le dezvoltă puternic agresivitatea, exprimarea furiei, pierderea autocontrolului şi de aici la fapte antisociale nu mai e decât un pas“, a menţionat Claudia Măciucă, psiholog clinician specialist, şef Serviciu Evaluare Complexă a Copilului, din cadrul DGASPC Dolj.
În evidenţele acestora se află 132 de copii care au comis fapte pentru care nu răspund penal, dar au o măsură de supraveghere specializată în familie şi alţi 70 cu dosare în lucru, consecinţe ale educaţiei şi modelelor din familie. Pe lângă aceste situaţii, specialiştii se confruntă cu depresii şi la copiii care au părinţii plecaţi la muncă în străinătate. „Aceştia vin la noi de cele mai multe ori însoţiţi de rude sau cadre didactice, pentru că un prim semnal îl reprezintă absenteismul şcolar şi neglijarea totală a actului educativ, care duce şi la o falsă debilitate mintală cauzată de lipsa de educaţie. Constatăm astfel că micuţii sunt în depresie, au tulburări de comportament şi atacuri de panică, ce sunt văzute de aparţinători ca manifestări ale unui copil obraznic şi nerecunoscător. Depresia la copii este un fenomen îngrijorător, generează retragere socială, lipsă de comunicare şi, în ultimii ani, a dus la sinucideri în rândul copiilor, pentru că aceştia nu pot înţelege şi gestiona corect lipsa părinţilor, succesul şi eşecul şi nu îi ajută nimeni să îşi formeze de timpuriu toleranţa la frustrare şi autocontrolul“, a adăugat Claudia Măciucă.

Ana DĂNESCU
A absolvit Facultatea de Ştiințe Sociale din Universitatea din Craiova, specializarea Filosofie Sociologie. Lucrează la Gazeta de Sud din 2004 în domeniul social, dar este şi realizatorul rubricii Infosocial la Radio Sud.