Directorul interimar al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Dolj, Mircea Pîrvuleţu, a declarat într-un interviu acordat GdS că Fiscul a făcut plângere penală împotriva celor două instituţii, deoarece prin dezafilierea clubului de fotbal Universitatea Craiova i-au adus prejudicii financiare. Pîrvuleţu a vorbit şi despre starea economiei din Dolj şi despre şmecheriile pe care le fac unii patroni ca să scape de datoriile către stat.
GdS: Cum merge economia?
M.P.: Din punct de vedere al încasării la bugetul centralizat, în 2012 s-a încasat mai mult decât în 2011. Dacă acesta ar fi indicatorul, se pare că suntem pe un drum bun.
GdS: Cum vă explicaţi acest lucru în condiţii de criză economică?
M.P.: Pe de o parte, câţiva dintre furnizorii Ford au început să plătească impozit. Într-o lună, în mai sau iunie, au adus undeva la 12 milioane de lei, ceea ce reprezintă aproximativ 10% din planul de încasări al judeţului în luna respectivă. Este totuşi sezonieră şi la ei activitatea. Depinde şi de Ford. Am înţeles că pe perioada de iarnă şi-au mai redus din cadenţă, dar aşa se întâmplă la toţi producătorii auto.
GdS: Înseamnă că va urma o perioadă mai grea ca încasări…
M.P.: Întotdeauna februarie şi martie sunt luni grele pentru încasări.
GdS: Anul acesta se va plăti TVA la încasarea facturii. Este totul pregătit?
M.P.: Da.
GdS: Firmele se tem că nu este totul pregătit…
M.P.: Din punctul nostru de vedere, totul este pregătit. Ce temeri au? Acum vă pun eu o întrebare….
GdS: De exemplu, dacă vor putea să vadă on-line în registrul de la Fisc dacă partenerii lor de afaceri au cifră de afaceri sub 2,25 de milioane de lei sau peste, adică dacă se încadrează.
M.P.: Ei trebuie să depună declaraţii, şi partenerii lor. Pot să verifice on-line sau se pot interesa la organul fiscal teritorial.
GdS: Credeţi că firmele ştiu exact ce presupune acest lucru?
M.P.: Teoretic trebuie să ştie, e un act normativ în vigoare, majoritatea au specialişti angajaţi. Dacă nu ştiu şi au temeri, toate organele fiscale, inclusiv Direcţia Generală a Finanţelor Publice, au birouri de Asistenţă Contribuabili. Noi am şi mediatizat legislaţia privind TVA-ul la încasare. Asistenţa se poate face prin telefon, prin e-mail sau prin adresă scrisă.
GdS: Ordonanţa privind eşalonarea la plata datoriilor a avut doar câţiva beneficiari. De ce atât de puţine firme, deşi sunt mii care au datorii la stat?
M.P.: Dintr-un motiv foarte simpu. Ordonanţa prevede printre altele şi aducerea unor garanţii libere de sarcini pe care multe firme nu le au. În funcţie de anii de eşalonare pe care îi doreşti, garanţia porneşte undeva de la 108 şi ajunge la 140% .
GdS: De ce nu au firmele garanţii?
M.P.: Pentru că, având în vedere situaţia economică existentă, majoritatea activelor sunt puse gaj la bănci.
GdS: Asta înseamnă că vă luptaţi cu băncile…
M.P.: Pe anumite segmente, da, pe garanţii, pe sechestre, pe valorificări.
GdS: Gradul de conformare la plată rămâne foarte scăzut în Dolj. Încă mai suferă economia sau care este motivul?
M.P.: Gradul de conformare în Dolj este undeva la media pe ţară. Este vorba şi despre o mentalitate a contribuabililor din Dolj, dar nu este chiar indicatorul la care stăm rău. Să vă explic cum este cu acest grad de conformare. De exemplu, la firme mijlocii aveam gradul de conformare voluntară foarte mic, undeva la 70%. Media pe ţară este undeva între 80-85%. De ce? Una este să declare firma 10.000 de lei şi să le achite pe 25 ale lunii şi alta să declare cinci milioane şi să întârzie două-trei zile. Dacă nu le achită pe 25 ale lunii, s-a dus gradul de conformare voluntară.
GdS: Vreţi să spuneţi că plătesc, dar cu întârziere…
M.P.: Cu mici întârzieri, majoritatea. Am avut societăţi care au avut şi 12 milioane de lei şi este foarte greu să strângă suma asta dintr-o dată. Dar pe parcurs de o săptămână-două, plătesc. Nu ajungem la executare.
GdS: Există sume foarte mari la Dolj trecute ca arierate nerecuperabile… Mai există vreo posibilitate de a recupera vreun leu de acolo?
M.P.: Tot ce reprezintă sumă nerecuperabilă este pe insolvenţă. Organul Fiscal nu prea mai are ce face în situaţia aceasta. În ultimii trei-patru ani au scăzut foarte mult în Dolj.
GdS: De ce s-a ajuns ca aceste sume să fie nerecuperabile?
M.P.: De obicei, societăţile nu-şi mai pot desfăşura activitatea din diferite motive, de multe ori şi din rea-credinţă. 80-90% din societăţile intrate în insolvenţă în ultimii ani în Dolj şi-au cerut singure insolvenţa. Nu le-au cerut-o nici creditorii, nici noi. Intrând în insolvenţă, noi, ca organ fiscal, nu mai avem ce să le facem decât să ne prezentăm la masa credală.
GdS: Aceste firme aveau activitate sau figurau doar pe hârtie?
M.P.: Unele erau chiar firme care desfăşurau activitate, mai ales la contribuabili mijlocii, dar sunt şi de genul am emis facturi, a venit controlul, mi-a emis decizie de impunere şi, ce să fac, intru în insolvenţă. Sunt şi firme care efectiv nu au mai putut să-şi desfăşoare activitatea, din cauza creditelor, furnizorilor, impozitelor.
GdS: Ce sume s-au recuperat din TVA-ul acordat ilegal?
M.P.: Din sumele recuperabile prin insolvenţă nu ştiu dacă se va recupera 10% prin vânzarea activelor sau alte metode. După ce se declară falimentul şi se radiază societatea şi sumele s-au şters. Din sumele din TVA nu cred că s-a recuperat ceva.
GdS: Cei care au dat tunurile se plimbă liberi, conduc maşini, au case. De ce sunt atât de greu de executat?
M.P.: Pentru că sunt trimişi în judecată sau se află în faza de cercetare judiciară şi, până când nu se termină procesul, nu îi putem executa. Există sechestru pe bunurile lor. Vă dau exemplu Kira Group. Avea o fabrică la Bucovăţ. Este sub sechestru. Avem discuţii cu lichidatorii, care ne spun că aceste bunuri se degradează şi presupun nişte cheltuieli din partea lor. Ei plătesc paza sau ce mai este pe acolo, impozite locale. Sunt sechestre puse de Parchet, pe procedura cercetării penale. Acum lichidatorul a primit acceptul de la Parchet să vândă fabrica de la Bucovăţ.
GdS: Da, dar un Boerică, un Samir se plimbă liberi. Pot folosi bunurile aflate sub sechestru?
M.P.: Da. Ca persoană fizică, Boerică are sechestru pe casa de pe Calea Unirii, de pe Ana Ipătescu, una în Braşov, mai multe autoturisme. Pe firmă nu a avut niciodată nimic. Toţi au sechestre. Trebuie să-i laşi să locuiască în casă chiar dacă este sub sechestru. Dacă punem sechestru pe o hală, îşi poate desfăşura activitatea acolo. Eu am lucrat la aceste dosare.
GdS: Câte procese a pierdut Fiscul în cazul TVA-ului la persoane fizice?
M.P.: Din 28 de procese în total, am câştigat şase, am pierdut nouă, restul sunt în derulare. Explicaţia pentru cele pierdute este faptul că organele de inspecţie fiscală au cumulat cifra de afaceri parţial obţinută din tranzacţiile imobiliare cu alte venituri din alte activități pe persoană fizică, iar instanţa a zis că aceste cifre sunt separate, nu trebuie cumulate.
GdS: A fost o greşeală a Fiscului?
M.P.: A fost o interpretare.
GdS: Au procedat la fel şi în cazul proceselor câştigate?
M.P.: Nu era cazul acolo. Aceia au făcut numai aşa ceva. Iar alta, tot câştigată, pe inspecţie fiscală, în Cod spune că terenurile neconstruibile, gen agricol, nu se datorează TVA. Organul fiscal, în momentul încheierii actului, a solicitat aceste documente, nu le-a primit, a făcut actul de control, iar respectivii, pe perioada desfăşurării procesului, au adus aceste acte care le-au fost luate în considerare de instanţă. În mod normal, ca să stabileşti această limită de la care devii plătitor de TVA, normal că trebuie să iei cifra de afaceri. Orice fiscalist vine şi-ţi adună toate cifrele. Şi eu, dacă m-aş duce, aş lua toată cifra de afaceri ca să judec un bilanţ.
GdS: A fost verificată în Dolj averea vreunei persoane fizice?
M.P.: Nu. Nu s-a stabilit. Ne-a apărut o adresă că se va înfiinţa un serviciu, dar deocamdată nu s-a înfiinţat, nu funcţionează. Nu avem proceduri pentru aşa ceva. Bine, ele sunt impozitate după codul de procedură fiscală, pe ce declară. Compartimentul este înfiinţat doar scripitic, sunt şi oameni arondaţi, dar lucrează unde au fost iniţial, până când ne vine în organigramă.
GdS: Care sunt cele mai mari probleme cu care se confruntă agenţii economici în această perioadă?
M.P.: Problemele sunt diferite, dar banii sunt principala problemă. Se încasează greu.
GdS: Pare un joc de-a şoarecele şi pisica între firme şi Fisc. Firmele se plâng că nu au bani, Fiscul vrea să încaseze datoriile de la ele. Sunteţi mai înţelegători cu ele sau le daţi direct în cap?
M.P.: Eu cel puţin niciodată nu am fost de principiul acesta, pentru că sunt foarte multe firme în Dolj, cu oameni foarte serioşi, care şi-au asumat foarte multe responsabilităţi, sunt firme care au câteva sute de angajaţi. Nu trebuie privit din afară, că, domn’e, ia uite câte are ăla! Eu mă gândesc aşa: omul ăla are responsabilităţi, să zicem, pentru 300 de familii. El trebuie să se dea peste cap să le asigure salariile. Dar dacă acea firmă a avut un comportament fiscal corect de-a lungul anilor, sigur o sprijinim şi dovedim înţelegere.
GdS: Adică îi trataţi diferit?
M.P.: Avem şi în legislaţia fiscală acest termen, de comportament fiscal. Asta nu înseamnă că îi lăsăm în pace, ci că începem un fel de colaborare cu ei. Îi întrebăm ce probleme au, luăm o garanţie, le acordăm o eşalonare, atât cât ne lasă cadrul legislativ. Este foarte uşor să faci rău. Oamenii aceştia dau să mănânce unor familii. Aşa trebuie să gândeşti. Toţi colegii mei gândesc aşa. Ah, când auzi că unul îşi face firme pe bandă rulantă şi ştim cine este ăla, ştim, este clar că suntem cu antenele şi suntem pe el cu controalele şi cu executările. Din fericire, aceştia sunt din ce în ce mai puţini.
GdS: I-a triat şi pe ei criza…
M.P.: Şi criza, dar şi viaţa. Oamenii devin din ce în ce mai serioşi, nu se mai încurcă cu oricine, cum era înainte.
GdS: Dar golănaşi în afaceri tot mai sunt…
M.P.: Grămezi. Mai mulţi decât ne-am dori noi, dar mai puţini decât erau înainte.
GdS: Este şi explicabil, când vezi că cei care au luat TVA ilegal sunt liberi, de ce nu ar face şi ei?
M.P.: Pentru că nu mai pot.
GdS: Nici înainte nu puteau să o facă dacă nu erau ajutaţi din interiorul DGFP Dolj.
M.P.: Ştiţi dumneavoastră lucrul acesta?
GdS: Aveţi zeci de funcţionari publici condamnaţi în dosarul TVA…
M.P.: Majoritatea nu mai lucrează la noi, au fost suspendaţi până la soluţionarea irevocabilă a procesului. Dacă vor câştiga, se întorc şi le dăm salariile înapoi. Dacă pierd, le desfacem contractul de muncă.
GdS: În ce domeniu vă solicită firmele cel mai mult ajutorul, iar dumneavoastră nu o puteţi face?
M.P.: Vin în sensul că, uite, domnule, Fisc, am problema asta de o perioadă şi, atunci, în funcţie de firmă, putem sau nu să colaborăm. Plus asistenţă contribuabil şi, pe această cale, insist şi îi rog să apeleze, pentru că noi avem oameni plătiţi care se ocupă cu aşa ceva, cu întrebări.
GdS: Întrebasem unde nu puteţi să-i ajutaţi.
M.P.: Acolo unde nu au garanţii. Unii ne-au făcut numai greutăţi şi ştim că unii solicită această amânare nu în ideea de a achita sumele, ci în ideea de a scăpa şi de a-şi cere insolvenţa, aşa se poate întâmpla şi apoi să nu le mai putem face nimic.
GdS: Multe firme susţin că sunt foarte mari dobânzile şi penalităţile.
M.P.: Aşa este. Este mult, dar ideea este în felul următor. E mai bine să-mi achit impozitele la stat chiar printr-un credit bancar, pentru că dobânzile şi penalităţile la Fisc sunt mult mai mari decât dobânzile bancare.
GdS: Şi este normal? Practic, Fiscul încurajează firmele să împrumute bani de la bănci…
M.P.: Nu, Fiscul urmăreşte să-şi încaseze banii şi să realizeze veniturile bugetare.
GdS: Este un cerc vicios. O firmă care nu-şi poate plăti datoriile la stat nu o să fie eligibilă pentru un credit bancar.
M.P.: Da, şi atunci le acordăm acele eşalonări. Iar aici cred că suntem mai permisivi decât băncile.
GdS: Nu ar trebui să fie aceste dobânzi şi penalităţi mai mici?
M.P.: Părerea mea că nu. Trebuie să fie şi prohibitive, adică să fii obligat să-ţi faci un calcul economic. Vorbeaţi de conformarea voluntară. E bine să plătesc, pentru că, dacă nu, am două şanse: să mă execute sau să intru în insolvenţă.
GdS: Dar intrăm iar în acel cerc vicios: Firmele depun garanţii la bancă şi, dacă nu plătesc, vă luptaţi cu băncile pentru executare.
M.P.: Dacă avem sechestru de grad 1, noi avem întâietate.
GdS: Puteţi pune sechestru pe bunurile unei firme dacă ele sunt ipotecate la bancă?
M.P.: Da, sechestru de gradul 2. Şi atunci suntem după bancă. Dacă noi punem sechestru pe un bun ipotecat la bancă, băncii nu îi convine, pentru că nu mai poate dispune de bunul acela. Noi putem să vindem şi, ce încasăm, dăm băncii. De exemplu, o firmă are un activ de 2,5 milioane de lei şi ia de la bancă credit un milion de lei, iar nouă are să ne dea un milion de lei. Automat, ne ducem şi noi cu gradul doi, pentru că intră în suma evaluării. Lupta cu băncile este la valorificarea acestor bunuri. Ele dau credite, au rate şi dobânzi de încasat şi nu le convine când văd o poprire bancară. Poate şi ei vor să eşaloneze creditul pe o perioadă. Competiţia însă este la firmele în insolvenţă, la masa credală, adică cine încasează mai repede banii, nu e un conflict. De exemplu, o bancă acordă un credit unei firme, iar eu, Fisc, vin şi pun sechetru de gradul doi pe bunurile firmei. Eu nu pot sta cu el nevalorificat la infinit şi pornesc procedura de evaluare şi de scoatere la licitaţie. Să zicem că la primul termen, unde preţul este 100%, nu vine nimeni. Scădem 25%, iar nu vine nimeni şi ajungem la 50%. Păi, eu când l-am vândut cu 50%, banii îi virez pe toţi la bancă, cam cum credeţi că va închide ea acel credit acordat? Pe pierdere.
GdS: Sunt licitaţii la care nu vine nimeni nici când ajunge preţul la 50%…
M.P.: Aşa este. Înainte puteam să vindem la cel mai mare preţ oferit după cele trei licitaţii. Acum nu. Practic vorbim despre reducerea pierderilor, nu de recuperarea banilor când intri pe procedura de insolvenţă.
GdS: S-ar recupera măcar 10-20% din prejudiciu dacă s-ar vinde bunurile sechestrate în dosarul TVA?
M.P.: Categoric nu.
GdS: La cât estimaţi că este evaziunea în Dolj?
M.P.: Părerea mea, 20-30%, dar nu este o părere avizată în sensul ăsta.
GdS: Se mai solicită rambursări de TVA ca înainte?
M.P.: Da. Dar ce a fost în perioada aceea nu se poate compara cu nimic.
GdS: Care sunt metodele de evaziune din timpurile de azi?
M.P.: Introducerea unor facturi neconforme cu realitatea, diminuarea veniturilor cu cheltuieli nereale, nedeclararea şi, din păcate, aceasta de prin 2005 nu mai este infracţiune, ci contravenţie. Să zicem că am o firmă. Declară o sută de lei, plăteşte o sută. Nu mă pot duce la toate, aşa că verific în baza de date. Şi o dată mă pomenesc cu ea că-mi declară zece milioane. Atunci mergem acolo. Ce s-a întâmplat? Pe toată perioada asta el şi-a ţinut evidenţa contabilă corect, dar în declaraţiile depuse la noi nu a declarat realitatea, ci la sfârşit a declarat mult pentru că pe urmă, peste o lună-două, face cerere de intrare în insolvenţă, iar organul Fiscal când vine eventual poate să-i dea o amendă, că aşa spune legea, este contravenţie. Înainte, în legea evaziunii Fiscale, nedeclararea era infracţiune. Oricât ar fi amenda, tot nu o plăteşte că intră în insolvenţă.
GdS: Deci, e foarte simplu să faci evaziune Fiscală în ziua de azi..
M.P.: Dacă scrieţi lucrurile astea, s-ar putea să le daţi idei şi altora.
GdS: De parcă ei nu le ştiu… Ce puteţi face anul acesta pentru combaterea evaziunii?
M.P.: Ce am făcut în fiecare an.
GdS: Nimic în plus? Toate guvernele spun că banii pot veni numai prin diminuarea evaziunii Fiscale…
M.P.: Până la urmă, noi suntem doar o direcţie judeţeană. Noi aplicăm legislaţia care vine de la parlament şi guvern. Dacă vor apărea ordine, proceduri, ne facem doar datoria.
GdS: Procesele penale durează foarte mult şi avem exemplul Boerică sau Samir.
M.P.: Sistemul judiciar s-a schimbat foarte mult şi s-a schimbat în bine. Avem dosare făcute în 2008, 2009 şi 2010 şi unii sunt deja trimişi în judecată. Mulţi sunt şi condamnaţi. Foarte mulţi, când au văzut ce se întâmplă pe aici, au început să-şi mute firmele pe la Arad, Ilfov. Nu ştiu câte firme mai sunt în Dolj din cele care au luat TVA.
GdS: Care este situaţia firmei care a administrat clubul de fotbal Universitatea Craiova?
M.P.: Este în insolvenţă. Acolo ne duelăm cu toţi creditorii care s-au înscris la masa credală, inclusiv cu Adrian Mititelu. Şi el s-a înscris la această masă credală.
GdS: Pe câţi jucători are Fiscul sechestru?
M.P.: Pe toată echipa, 39 de jucători.
GdS: Dar aceşti jucători activează acum la alte echipe.
M.P.: Da, şi există un dosar penal cu LPF şi FRF. Se pare că, prin dezafiliere, s-a produs un prejudiciu, şi firmei care administra clubul, şi nouă, pentru că noi aveam sechestru pe jucători. Iar noi ne-am înscris la parte vătămată în acest dosar.
GdS: Sunteţi două părţi vătămate: Adrian Mititelu şi Fiscul, pe de o parte, şi LPF şi FRF, pe de alta.
M.P.: Da.
GdS: Ce a urmat după ce aţi notificat FRF şi LPF că există sechestru pe jucătorii de fotbal?
M.P. :Nimic.
GdS: Şi nu aţi depus plângere penală împotriva lor?
M.P.: Există. Iar plângerea noastră s-a comasat cu plângerea penală făcută de Adrian Mititelu. El se plânge, pe bună dreptate că, prin dezafilierea clubului de fotbal, jucătorii au devenit liberi de contract. Trebuie bine înţeles. Noi nu punem sechestru pe jucători, ci pe drepturile federative, care rezultă în urma unui eventual transfer al jucătorului. Dacă au devenit liberi de contract, să vedem cum, a căzut sechestrul. Care a fost valoarea dreptului de transfer? Zero. Deci, automat eu nu mai aveam ce să încasez din moment ce a devenit liber de contract.
GdS: La un eventual transfer de la echipa unde a plecat pe zero lei, aveţi dreptul să încasaţi bani?
M.P.: Nu. Aveam dreptul să încasăm numai de la firma pe care a funcţionat clubul pentru debitele aferente ei. Şi numai pentru sumele care i se cuveneau firmei, nu jucătorului.
GdS: Sechestrul a căzut, dar datoriile clubului au rămas. Ce măsuri a luat Fiscul pentru recuperarea lor?
M.P.: Am încasat nişte sume în urma transferului lui Mihai Costea înaintea dezafilierii.
GdS: Cât aţi încasat?
M.P.: O sumă destul de consistentă.
GdS: De la cine aţi luat aceşti bani?
M.P.: Prin executare silită de la o bancă. El a primit bani în cont de la clubul unde s-a transferat jucătorul.
GdS: Fiscul avea sechestru pe foarte multe conturi deschise de club sau Adrian Mititelu la bănci şi ştim metoda de a fugi de pe un cont pe altul. Cum aţi reuşit să prindeţi aceşti bani în cont?
M.P.: La una din acele bănci. Era un scandal în derulare şi societatea care a cumpărat jucătorul respectiv a procedat cum prevede legea. Eu îţi dau bani în contul pe care mi l-ai indicat în contract şi pe factură. Nu prea mai putea să-şi facă alt cont, pentru că le cam aveam pe toate sechestrate. Dacă te duci la bancă, banca nu-ţi face zece conturi pe acelaşi cod numeric personal sau pe acelaşi cod Fiscal. Câte bănci sunt în România? Le cam epuizase.
GdS: Cum veţi recupera totuşi diferenţa de datorii a clubului?
M.P.: Avem sechestre pe terenuri în zona PIC. Am avut licitaţii pentru ele şi nu am vândut nimic. Am trecut la sechestru şi pe persoană fizică. Tot ce este identificabil pe persoană fizică la cadastru şi la taxe şi impozite este sub sechestru. Ca de altfel şi firmele. Ele sunt în curs de valorificare. Pe terenurile de la Balta Craioviţei există sechestru, dar este şi un litigiu. Până când nu se rezolvă acest litigiu, nu pot fi valorificate, iar când se va face va fi potrivit legii. El poate să le vândă numai cu acordul nostru. Numai că procedura spune că se vinde la valoare de evaluare fără licitaţie, iar banii se virează în contul indicat de noi.
GdS: Terenurile de la PIC fac obiectul unui dosar penal.
M.P.: Este la DIICOT Bucureşti.
GdS: În acest dosar s-au luat şi măsuri Fiscale împotriva persoanelor care fac obiectul dosarului?
M.P.: Firmele au fost băgate în insolvabilitate şi s-a trecut pe urmărirea persoanelor. Sunt mai multe persoane care au bunuri sechestrate. De la firme nu prea aveam ce să luăm.
