Pentru prima dată, omul de afaceri Cristian Dobre acceptă să acorde un interviu în exclusivitate pentru GdS. Ne-a invitat la biroul său din strada Ioan Maiorescu, în clădirea Proiect. Despre el se spune că este un „gentleman în afaceri“, un suflu tânăr în economia locală, cu idei noi şi principii solide. Grupul de firme Polystart, condus de Cristian Dobre, a ajuns anul trecut la o cifră de afaceri de aproape 50 de milioane de euro.
Ales de curând preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie, a devenit reprezentantul mediului de afaceri din judeţul Dolj. Are 42 de ani, este căsătorit şi are doi copii. Iată cum gândeşte şi cum munceşte „omul de afaceri al anului“, distins de GdS cu acest titlu.
Gazeta de Sud: Aţi fost ales „Omul de afaceri al anului“ în Dolj de către Gazeta de Sud. Cum vi se pare acest lucru?
Cristian Dobre: Mă onorează! Vă mulțumesc pentru apreciere!
GdS: Cu plăcere! De când faceţi afaceri?
C.D.: Am fondat compania Polystart în anul 1994, în perioada anilor de studenţie.
GdS: La acest moment, unde se situează businessul dumneavoastră?
C.D.: La nivelul anului 2011, cifra de afaceri la nivelul întregului grup Polystart s-a apropiat de pragul de 50 de milioane de euro. Anul acesta sper să-l depăşim. Activitatea celor zece companii din grupul Civitas-Polystart se împarte în două domenii de activitate cu pondere aproximativ egală: construcţii – Polystart şi servicii de securitate – Civitas. În cadrul diviziei de construcţii lucrează aproximativ 350 de angajaţi, în domenii ca proiectare, instalaţii şi antrepriză generală în construcţii. În cadrul diviziei de securitate, sub brandul Civitas, sunt grupate trei companii care au peste 1.800 de angajaţi şi acoperă domenii ca proiectarea şi instalarea sistemelor de securitate, servicii de pază cu personal uman sau servicii de monitorizare şi intervenţie rapidă.
GdS: Care firmă din grupul Polystart vă este mai aproape de suflet?
C.D.: Toate firmele din grupul Polystart sunt în egală măsură importante. Pentru mine sunt, de fapt, o singură companie.
GdS: În ce domeniu de activitate v-ar plăcea să mai activaţi?
C.D.: Îmi plac domeniile în care ne desfăşurăm activitatea în momentul de faţă. Mai sunt încă multe de făcut pentru a ajunge să spunem că facem lucrurile foarte bine. Există, de asemenea, şi potenţial de dezvoltare şi multe provocări în aceste pieţe, şi, de aceea, deocamdată, nu avem în plan demararea de noi linii de business.
GdS: Echipa managerială şi angajaţii ce loc ocupă în ierarhia dumneavoastră de antreprenor?
C.D.: Clienţii trebie să fie pe primul loc în ierarhia oricărui antreprenor. Imediat după aceştia sau la fel de importanţi sunt cei cu care lucrezi, fie ei manageri sau simpli angajaţi. Împreună am parcurs de-a lungul anilor momente bune şi mai puţin bune şi sunt mândru că alături de ei am ajuns să fim ceea ce suntem astăzi: o companie serioasă, apreciată atât pe plan local, cât şi naţional.
GdS: Dacă discutăm despre oameni de afaceri, ce întreprinzător din lume sau din România vă inspiră în viaţa de afaceri?
C.D.: Sunt foarte mulți oameni de afaceri și antreprenori pe care îi admir și care reprezintă exemple de urmat. Personalitatea care, însă, m-a marcat și mă impresionează cel mai mult este fondatorul concernului Panasonic, Konosuke Matsushita. Catedra de marketing de la Harvard poartă numele lui Matsushita. Le pot recomanda tuturor antreprenorilor români una dintre cele mai frumoase cărți despre un om de business, „Matsushita Leadership“, scrisă de John P. Kotter. Este un extraordinar exemplu pentru evoluţia atât profesională, cât şi umană pe care o poate avea un antreprenor de-a lungul vieţii.
GdS: Care este cea mai mare critică pe care v-a adus-o cineva de când sunteţi în afaceri?
C.D.: Că sunt prea idealist (zâmbește).
GdS: Ce atuuri au firmele din grupul Polystart?
C.D.: Cred că motivul principal pentru care suntem capabili să facem bine ceea ce facem este faptul că suntem organizaţi pe domenii specifice de activitate. Ne alegem cu grijă colegii după criterii exigente, atât profesionale, cât mai ales morale. Echipele de manageri sunt formate din oameni puternici, automotivaţi, buni cunoscători ai pieţelor în care ne desfăşurăm activitatea şi, nu în ultimul rând, împărtăşim aceleaşi valori.
GdS: Cum aţi trecut pin criză? Este aceasta finalizată?
C.D.: Pot spune că bine, şi avem motive să ne considerăm norocoşi. Contextul economic dificil şi din ce în ce mai competitiv ne motivează să fim din ce în ce mai eficienţi. Atâta timp cât va mai dura criza, pentru antreprenori optimismul este obligaţie de serviciu. Să nu uităm că, pe cât de criză este, pe atât de multe oportunităţi răsar la tot pasul. De asemenea, suntem foarte atenţi în selecţia clienţilor şi a partenerilor de afaceri.
GdS: Aveţi foarte multe lucrări câştigate în Craiova. Care este secretul?
C.D.: Activăm pe piaţa locală de aproape 18 ani. Este normal, consider eu, ca de-a lungul timpului să realizăm lucrări şi în oraşul nostru. Vă pot spune însă că, la acest moment, peste 85% din cifra de afaceri a firmelor din grupul nostru este realizată la nivel naţional, iar de anul trecut, şi la nivel internaţional. Avem deschise filiale în Serbia şi Bulgaria, unde am reuşit să contractăm şi să realizăm primele lucrări. Aşadar, puteţi constata că suntem o companie care are un impact pozitiv în viaţa comunităţii noastre, plătind taxe şi impozite pe plan local pentru veniturile pe care le realizăm în alte părţi şi având în proporţie de peste 90% angajaţi din Craiova şi judeţul nostru.
„Pericolul cel mai mare îl reprezintă blocajele de plăţi“
GdS: Pentru că sunteţi şi preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Dolj, vă întreb care este cea mai mare dificultate pe care o au companiile pe piaţă în prezent?
C.D.: În acest moment, pericolul cel mai mare îl reprezintă blocajele de plăţi. Majoritatea companiilor au înregistrat scăderea drastică a veniturilor şi a capacităţii de plată. În consecinţă, se generează întârzieri foarte mari cu plăţile sau, mai rău, se intră în insolvenţă. Din păcate, statul sau companiile de stat sunt responsabile şi ele, în mare măsură, de aceste blocaje; altă sursă de blocaje o reprezintă proiectele cu finanţare europeană. De cealaltă parte, tot statul, prin Direcţia de Finanţe, vine şi pretinde sumele aferente TVA şi impozit pe profit de la companiile private şi calculează penalităţi aferente contravalorii facturilor emise, dar neîncasate. Se impun măsuri de urgenţă din partea guvernului, de realocări de fonduri în sensul deblocării plăţilor, măsuri de stimulare a investiţiilor, măsuri legislative de revizuire a Codului Fiscal (plată TVA la încasare), modificarea Legii insolvenţei excesiv de părtinitoare cu cei care intră în insolvenţă şi multe altele. Altă problemă importantă cu care se confruntă companiile este cea de scădere a vânzărilor, generată de scăderea pieţei, consecinţă directă a crizei economice pe care o traversăm.
GdS: Există voci care susţin că, în continuare, CCI mai are mult până să satisfacă nevoile mediului local de afaceri. Cum comentaţi?
C.D.: Este adevărat. Sunt multe lucruri pe care Camera de Comerţ le poate face în sprijinul oamenilor de afaceri şi ne propunem să le realizăm în următorii patru ani. Se impune inclusiv o regândire a obiectivelor şi obiectului de activitate al Camerei.
GdS: Cum catalogaţi perioada de când aţi devenit preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie Dolj şi până acum? Vin firmele către Cameră?
C.D.: Este o perioadă de început, în care am reuşit să facem câteva lucruri, dar, în primul rând, am stabilit strategiile şi obiectivele. Prefer să vă invit peste o lună să discutăm mai mult despre planurile noastre, pentru că sunt multe lucruri importante de spus şi de făcut.
GdS: Este un teren sigur să faci afaceri în Dolj, în Oltenia?
C.D.: Da, sunt ferm convins că da. Este adevărat că suntem în competiţie cu mari companii multinaţionale, unele chiar cu peste 100 de ani de existenţă şi, deci, lupta poate părea inegală. De aceea, consider că este foarte important să strângem rândurile şi să intensificăm colaborările, în primul rând, între noi, antreprenorii locali.
GdS: Sunteţi adeptul cotei unice de impozitare sau al cotei progresive?
C.D.: Consider că pentru moment cota unică este un mod de impozitare bine ales pentru economia noastră aflată într-un proces de dezvoltare, pentru că are două mari avantaje: în primul rând, favorabil atragerii de investiţii externe de care economia românească are mare nevoie (Ford, Pirelli). Într-o etapă următoare, când economia noastră va deveni mai competitivă, iar companiile româneşti mai puternice, vom putea alege sistemul de impozitare progresiv aplicat în prezent în ţările dezvoltate din nordul şi centrul Europei.
GdS: Ce părere aveţi despre fiscalitatea din România?
C.D.: Cred că fiscalitatea este la un nivel corelat cu nevoile minime pe care le are statul pentru a putea să funcţioneze. Este nevoie de taxe pentru a avea şcoli, spitale. Cred însă că structura acestor taxe ar trebui regândită şi foarte important toată lumea să-şi plătească taxele. Unii îşi plătesc taxele, iar alţii nu! Nu se mai poate continua aşa! Mă bucur să observ că instituţiile statului fac progrese în acest sens, iar încet-încet economia „subterană“ este adusă la suprafaţă.
GdS: Dacă mâine aţi fi propulsat într-o funcţie administrativă importantă, care ar fi prima măsură pe care aţi lua-o pentru mediul de afaceri?
C.D.: Este greu de identificat o singură măsură. Sunt multe lucruri care, foarte probabil, ar putea fi făcute mai bine. Cel mai important lucru însă care trebuie făcut de oamenii politici, de autorităţile statului, fie ele locale sau centrale, este un salt important de mentalitate. Conştientizarea faptului că trebuie să se schimbe radical modul în care aceste autorităţi se raportează la mediul de afaceri privat şi, în special, la antreprenorii români. Aceştia trebuie sprijiniţi să performeze, pentru că performanţa acestor companii este strâns legată prosperitatea şi chiar siguranţa întregii societăţi româneşti.
GdS: Vă rog să descrieţi în trei cuvinte omul Cristian Dobre.
C.D.: Onest, hotărât şi optimist.
GdS: Se spune că oamenii de afaceri puternici sunt goi pe interior…, se „dezumanizează“ în goana lor asiduă după profitabilitate. Se poate întâmpla acest lucru la un nivel înalt al afacerilor?
C.D.: Nici unul dintre oamenii de afaceri care au reuşit să construiască pe termen lung companii mari (de exemplu, în domeniul auto sau aviatic) nu au avut ca obiectiv principal banii, ci, mai degrabă, pasiuni şi dorinţa de a realiza lucruri extraordinare. Cred că ţine de tăria de caracter a fiecăruia dintre noi. Nu neg că există acest risc. Etica şi fair-playul sunt calităţi esenţiale, necesare pentru a ajunge să performezi pe termen lung în afaceri. Acest lucru trebuie să se întâmple atât cu partenerii de afaceri, cât şi cu propria echipă. Aşadar, cei care, aşa cum spuneţi dumneavoastră, se „dezumanizează“ în goana lor asiduă după profitabilitate nu vor reuşi decât să se piardă undeva, pot cel mult să aibă rezultate bune pe termen scurt; niciodată performanţe remarcabile.
