Ambasadorul Rusiei la Bucureşti, Oleg Malghinov (foto), a declarat, în emisiunea „După 20 de ani“ de la Pro TV, că scutul antirachetă dezvoltat de SUA în Europa, inclusiv la baza românească Deveselu, este o problemă pentru Moscova, care îl percepe ca pe o ameninţare la adresa securităţii sale.
„Le-am spus tuturor conducătorilor României: şi preşedintelui, şi administraţiei prezidenţiale, şi guvernului, că da, subiectul scutului antirachetă reprezintă o problemă pentru Rusia. Înţelegem că, în această chestiune, România nu joacă un rol esenţial, determinant. Este, totuşi, un proiect dezvoltat şi implementat sub egida Washingtonului, Statelor Unite ale Americii. De aceea, negocierile de bază Rusia le poartă cu Washingtonul. Am citit cu atenţie declaraţia domnului Băsescu, în care a spus că un astfel de scut este necesar pentru apărarea împotriva unor ofensive etc. Această chestiune se poate discuta“, a afirmat Malghinov la emisiunea „După 20 de ani“ de la Pro TV.
El a invocat faptul că Mitt Romney, candidat la preşedinţia SUA, a spus recent că Rusia este „inamicul geopolitic numărul unu“ al Washingtonului. „Este adevărat că a câştigat Obama, dar peste patru ani Obama nu va mai fi. În orice caz, el îşi încheie mandatul. Cine va urma?“, a argumentat Malghinov.
De asemenea, el a explicat că Rusia este îndreptăţită să ceară garanţii şi să încerce să restabilească paritatea cu scutul antirachetă pentru a reface echilibrul strategic. „Nici un politician responsabil al ţării sale, fie că este preşedintele României, preşedintele Federaţiei Ruse sau preşedintele SUA, nu va urma o linie politică care în perspectivă va pune sub ameninţare siguranţa statului său (…) Atunci când suntem puşi în faţa faptului că savanţii, strategii militari fac calcule şi spun că scutul va reprezenta o ameninţare la adresa forţelor strategice ale Rusiei, trebuie să restabilim această paritate, acest echilibru“, a spus Malghinov.
Totodată, el a menţionat că e nevoie de garanţii juridice acordate Rusiei că scutul nu va fi folosit împotriva sa. „Ne aflăm acum într-o fază în care spunem: bine, înţelegem acele ameninţări împotriva cărora este destinat, în cuvinte, scutul antirachetă. Pentru situaţia atacurilor cu rachetă din exteriorul ţării, să spunem din sud etc., sau în cazul în care rachetele ar putea ajunge în mâinile teroriştilor. Bine, dar, haideţi, aceste ameninţări, căci ele reprezintă ameninţări şi pentru noi, să le soluţionăm împreună. Haideţi, în primul rând, să cădem de acord asupra unui document juridic, care să spună că acest sistem antirachetă nu va fi folosit împotriva forţelor strategice ale Federaţiei Ruse. Să ne asumăm nişte obligaţii juridice. Haideţi să vedem dacă unele sectoare de responsabilitate se pot împărţi, dacă putem lucra împreună – căci toate aceste acţiuni ajută la construirea încrederii şi atunci când acest proces va merge, fiind acceptabil pentru toţi partenerii, vom putea colabora“, a mai afirmat ambasadorul rus.
Chestiunea Tezaurului, o discuţie inutilă?
Ambasadorul Rusiei a declarat că chestiunea istorică a tezaurului nu este atât de simplă pe cât pare, nefiind nici o persoană care să poată certifica faptul că acesta mai există, iar politizarea problemei în România nu duce decât la discuţii inutile.
„Această chestiune este o chestiune istorică şi nu este atât de simplă pe cât pare. Recunoaşterea importanţei discutării acestei chestiuni a stat la baza înfiinţării în anul 2003 a unei comisii speciale de istorici, care să dezbată acest subiect. Cel mai important aspect aici este legat de alegerea formatului corect. Chestiunile istorice sunt foarte complexe (…) Nu cred că există o persoană importantă, care să poată spune dacă există sau nu. Am citit declaraţia ministrului de externe, care specifică faptul că tezaurul există“, a afirmat Malghinov.
El a subliniat că nu reprezintă un format corespunzător Consiliul Europei, unde s-a adoptat o rezoluţie care recomandă Moscovei continuarea dialogului cu România privind tezaurul. „Am văzut încercarea deputaţilor români de a include o prevedere în acest sens în rezoluţia Consiliului Europei. Dar Consiliul Europei nu reprezintă formatul corespunzător. Când începe politizarea, încep discuţii inutile. Aceste chestiuni s-au discutat în anul 2003. Istoricii sunt cei care trebuie să se aşeze la aceeaşi masă, să discute această chestiune“, a argumentat Malghinov.
Potrivit acestuia, următoarea întâlnire a Comisiei mixte de istorici care analizează şi problema tezaurului a fost fixată pentru martie 2013, la Bucureşti, însă politizarea blochează şi discuţiile în acest cadru.
„La sfârşitul lunii octombrie, a avut loc o întâlnire între preşedinţii Comisiei şi s-a stabilit că întâlnirea istoricilor va avea loc în luna martie. Din câte ştiu, s-au întâlnit acum cinci ani sau acum şase ani. O altă întâlnire nu a avut loc. Ascultaţi-mă puţin, şi aici este nevoie de un anumit climat, astfel încât istoricii să se poată aşeza şi discuta. Dar atunci când discuţiile se transferă în plan politic, devin iritaţi, aici, acolo, şi nu mai există un dialog, un schimb de opinii constructiv“, a spus Malghinov.
Ambasadorul rus a insistat că discuţiile pe această temă trebuie purtate numai la nivelul Comisiei de istorici.
„Fiind istorici de profesie, vor avea cu ei probabil anumite documente şi vor discuta pe marginea acestor documente. Este o chestiune care trebuie soluţionată la nivel de profesionişti. Nu pot fi rezolvate la nivel de menaj chestiuni cu o anumită vechime“, a mai spus el.
Ministrul afacerilor externe, Titus Corlăţean, a declarat pe 28 octombrie că Tezaurul României este „în mod indubitabil“ la Moscova, iar recuperarea acestuia rămâne o prioritate pentru MAE, însă şansele realizării acestui obiectiv depind de realizarea unui „dialog politic funcţional“ cu Federaţia Rusă.
„În 2017 se vor fi făcând o sută de ani de când tezaurul României este la Moscova şi este acolo, în mod indubitabil. Faptul că de-a lungul anilor au existat mici gesturi ale «fratelui mai mare» din acel moment, Uniunea Sovietică, care a transmis nişte piese din tezaurul românesc la Bucureşti, reprezintă o confirmare, dacă mai aveam nevoie“, a declarat Corlăţean.
De asemenea, şeful diplomaţiei a punctat că şansele recuperării tezaurului depind de realizarea unui dialog politic funcţional cu Moscova.
