Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a sesizat, joi, Inspecţia Judiciară în legătură cu afirmaţiile publice „de natură să afecteze independenţa justiţiei“ făcute de preşedintele interimar, Crin Antonescu, preşedintele onorific al PSD, Ion Iliescu, şi primul-ministru Victor Ponta.

„CSM ia act cu profundă îngrijorare de declaraţiile şi acuzaţiile formulate de la nivelul preşedinţiei interimare a României, privind anchetele penale ce vizează aspecte ale procesului electoral din cadrul referendumului pentru suspendarea preşedintelui României, aflate în curs de derulare“, se arată într-un comunicat de presă de ieri al Consiliului Superior al Magistraturii (…) Conducerea Consiliului Superior al Magistraturii a sesizat Inspecţia Judiciară în vederea dispunerii şi efectuării de verificări privind posibila încălcare a independenţei justiţiei prin afirmaţiile publice de dată recentă ale domnului Crin Antonescu – preşedinte interimar al României, ale domnului Ion Iliescu – preşedinte onorific al Partidului Social Democrat, precum şi ale domnului Victor Ponta, prim-ministru al României“, se arată într-un comunicat de presă al CSM.
Sesizarea Inspecţiei Judiciare vizează, în special, intervenţiile publice ale lui Crin Antonescu şi Victor Ponta în calitate de reprezentanţi la vârf ai autorităţii de stat şi ale lui Ion Iliescu, în calitate de lider politic cu influenţă şi aderenţă în rândul societăţii, care au făcut „susţineri şi declaraţii nepermise într-un stat democratic şi cu ignorarea profundă a principiilor constituţionale ale separaţiei puterilor în stat“.
În 15 august, Ion Iliescu a postat pe blogul personal mesaje cu următorul conţinut: „(…) Prin asemenea acte se subminează autoritatea instituţiei în percepţia opiniei publice, a cetăţenilor – care văd cum o instituţie creată pentru a apăra «ordinea de drept, … drepturile şi libertăţile cetăţeneşti» – se transformă în instrument de intimidare şi de acţiune împotriva cetăţenilor!“, scrie preşedintele CSM în solicitare.
Tot în 15 august, preşedintele interimar, Crin Antonescu, a afirmat, în cadrul unei declaraţii de presă, că: „…Există sentimentul exprimat de mulţi dintre cetăţeni, de mulţi oameni din societatea civilă, de jurnalişti, de comentatori că este o anchetă fără precedent, cu un scop politic, şi îi are în vedere pe cei care s-au prezentat la vot la acest referendum“, se mai arată în documentul citat.
În aceeaşi zi, premierul Victor Ponta a afirmat, în cadrul unei intervenţii telefonice în direct la postul de televiziune Antena 3: „…Voi participa luni la şedinţa convocată de preşedinta CSM, unde voi pune pe ordinea de zi discuţia despre abuzurile procurorilor, pentru că eu nu mă feresc să spun, este vorba de nişte abuzuri… măcar prin faptul că procurorii DNA nu au competenţa să ancheteze decât fapte de corupţie, nu fapte ce ţin de Legea referendumului (…)“, scrie Alina Ghica în sesizare.

Procurorii nu vor presiuni

Parchetul General a precizat că, în dosarele privind referendumul, este necesară audierea mai multor persoane despre care sunt indicii că au fost trecute fictiv în listele electorale permanente sau suplimentare, precizând că, înainte de a fi ascultat, martorul depune jurământ cu mâna pe cruce sau pe biblie. Precizările au fost transmise, ieri, de Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) ca răspuns la cererea preşedintele interimar, Crin Antonescu, ca procurorul general, Laura Codruţa Kovesi, să ofere public explicaţii legate de scopul, mijloacele şi natura cercetărilor pe care procurorii le fac „masiv“ în ultimele zile în legătură cu desfăşurarea referendumului.
Parchetul instanţei supreme arată că pe rolul unităţilor de Parchet din cadrul Ministerului Public s-au înregistrat peste 500 de dosare penale privind desfăşurarea referendumului din 29 iulie.
„Prin cercetările derulate în aceste dosare penale nu se verifică modul în care au votat cetăţenii şi nu sunt cercetate persoanele care au votat, ci sunt investigate posibile fraude electorale“, a precizat Ministerul Public.
Ministerul Public cere reprezentanţilor celorlalte puteri „să se abţină de la declaraţii care ar putea fi interpretate ca presiuni la adresa procurorilor“.