Meduza artificială

O echipă de oameni de ştiinţă de la cunoscutul institut de tehnologie California Institute of Technology (Caltech) a creat o meduză artificială. Este vorba de o entitate din silicon, care a fost „combinată“ cu celule vii de muşchi cardiac şi care imită aproape perfect vietatea marină. Realizarea a fost posibilă graţie descoperirilor şi progreselor înregistrate în domeniul bio-mecanicii marine, al ştiinţei materialelor şi al ingineriei ţesuturilor. Meduza artificială este dovada vie a posibilităţii de a revărsa cu ajutorul ingineriei o varietate largă de organe musculare şi forme de viaţă simple. În plus, realizarea cercetătorilor sugerează că ar trebui extinsă definiţia conceptului de „viaţă sintetică“ în cadrul unui domeniu de activitate care până acum s-a concentrat în principal pe copierea şi realizarea pe cale artificială a celulelor. Oamenii de ştiinţă de la Caltech au folosit în premieră această metodă pentru a crea meduza ce conţine atât elemente artificiale, cât şi ţesuturi naturale, botezată „Medusoid“. Coautorul experimentului, Kevin Kit Parker, de la Universitatea Harvard, demonstrase anterior că organismele create cu ajutorul ingineriei genetice pot prinde diverse obiecte, pot pompa lichide şi chiar se pot deplasa. Inspiraţia pentru a reproduce artificial o meduză a venit din ambiţia omului de ştiinţă de a înţelege mecanismul de funcţionare al cordului. Parker şi-a dat seama că meduzele sunt cel mai bun subiect de cercetare, pentru că îşi folosesc muşchii pentru a se deplasa prin apă, iar morfologia lor este similară cu felul în care bate inima umană. La fel cum cordul pompează sânge în întreg organismul, meduzele se propulsează prin apă cu ajutorul unei mişcări de pompare. Provocarea pentru cercetători a fost de a-şi da seama cum pot „dezasambla“ şi apoi reconstrui funcţia motoare a meduzelor, obiectivul fiind acela de a afla mai multe informaţii despre modalitatea în care funcţionează aceste „pompe“ vii.