Singura şansă a producătorilor din Oltenia este să se asocieze şi să beneficieze de fonduri de la guvern. În Dolj, nu există nici un Grup de Acţiune Locală, în timp ce în alte zone, judeţele sunt pline. Dumnezeu îţi dă, dar nu-ţi bagă şi în traistă, pare să spună ministrul agriculturii, Stelian Fuia, într-un scurt interviu acordat GdS.
GdS: Aţi spus că IMM-urile aduc bunăstarea…
S.F.: Eu cred asta.
GdS: Dar fiscalitatea a cam omorât IMM-urile în România… Cum putem sprijini atunci acest sector?
S.F.: Fiscalitatea în România este mult mai avantajoasă faţă de ţările din Uniunea Europeană.
GdS: Şi atunci, unde sunt IMM-urile?
S.F.: Avem o taxare de 16% cu care am continuat să ne luptăm să o menţinem în toată perioada de criză, ceea ce este un factor benefic pentru a aduce investitori în România. Trebuie să existe şi iniţiativă. Au fost şi programe guvernamentale pentru IMM-uri pe diferite forme de susţinere.
GdS: Situaţia este cea care este în România, însă…
S.F.: Oriunde în lume, această criză a afectat sectorul economic. Este normal ca şi sectorul IMM-urilor să fie afectat pentru că este cel mai expus, de exemplu, în faţa sistemului bancar, reticent să finanţeze un IMM care nu are active, nu are mijloace de garantare. IMM-uri sunt şi în agricultură şi noi, pe fonduri europene, am avut multe programe care stimulează înfiinţarea de IMM-uri. Vorbim de la fermele de subzistenţă pe care încercăm să le transformăm în nişte forme comerciale de activitate până la programele pentru a-i aduce pe tineri la ţară, a-i implica în agricultură. Avem aceste GAL-uri (grupuri de acţiune locală) la fel susţinute de fonduri europene şi o spun cu mâhnire, aici iarăşi guvernul nu poate să intervină să pună un GAL în Dolj, care nu are nici un GAL aprobat pentru că nu a fost decât o singură aplicaţie din Dolj şi nu s-a mers până la capăt cu ea, nu a fost eligibilă.
GdS: De ce?
S.F.: Este vorba de iniţiativa locală. Nimeni nu o să vină să ne planteze IMM-uri prin mediul rural dacă nu există iniţiativă.
GdS: Este vorba de lipsa de cultură asociativă sau care este explicaţia?
S.F.: Ar trebui să se întrebe oamenii de aici de ce nu există iniţiativă pentru IMM‑uri sau pentru a dezvolta o afacere. Am judeţe unde există un număr foarte mare sau unde tot judeţul este acoperit cu GAL-uri pentru că a existat iniţiativă locală şi privată, dar şi administrativă, primăriile. Eu nu pot să vin, primărie, să impun să se asocieze. Eu am cadrul legal şi finanţarea pentru a îndruma şi ajuta.
GdS: Cum îi putem stimula să facă acest lucru?
S.F.: Eu am aceste mijloace, dar omul trebuie să şi vrea să beneficieze de stimuli. Poate sunt şi diferenţe culturale. Un GAL are trei milioane de euro la dispoziţie pentru a finanţa proiecte locale de investiţii. El poate primi proiecte de până la 200.000 de euro, deci putem vorbi poate de 20 de proiecte.
GdS: Au fost informaţii că, dacă nu va ploua la sfârşitul acestei luni sau începutul lunii mai, anul agricol va fi compromis…
S.F.: Da, dar acum să nu ne gândim la drobul de sare. Dacă se întâmplă, vedem dacă vine sau nu ploaia. Condiţiile actuale creează premisele unui an agricol normal.
GdS: Retrocedările au fărâmiţat terenurile agricole. Credeţi că ar fi benefică o revenire la o formă asemănătoare fostelor CAP-uri?
S.F.: Fără asociere nu vom putea produce economic şi pentru piaţă. Vom continua să stăm într-o agricultură de subzistenţă. Cei care produc pe suprafeţe mici legume, fructe vor continua să vândă la poartă sau din portbagaj dacă nu se asociază. Noi avem cadrul, subvenţionăm aceste asocieri, dacă ei înţeleg acest lucru, să-şi vândă producţia în comun.
GdS: O altă problemă este aceea a aşa-zişilor producători agricoli din pieţe.
S.F.: Avem în vedere schimbarea legislativă care să reglementeze într-o altă formă eliberarea certificatelor de producători agricoli. Pentru că astăzi certificatele sunt emise de primării, fără a exista un control clar dacă primarul dă certificatul numai celui care este într-adevăr producător agricol sau îl dă şi unui comerciant. Avem în vedere ca aceste certificate să fie date de Direcţia Agricolă într-o corelare cu APIA, care are o evidenţă clară. Avem foarte mulţi oameni în pieţe care își pun în faţă un certificat de producător, dar poate au doar 200 de metri de teren în curte.
GdS: Şi depozitarea produselor agricole este o mare problemă… iar la noi sunt, de exemplu, vânzătorii de lubeniţe…
S.F.: Tot prin GAL-uri se rezolvă. Ministerul are 500 de milioane de euro pe GAL-uri în această perioadă 2007-2014. Oamenii îşi pot face un depozit de primire, sortare, calibrare, ambalare pentru a-şi păstra şi vinde pe perioade mai îndelungate lubeniţele în acest caz. Nu o să vină statul să facă depozit, dar a creat cadrul şi are finanţarea care poate veni în întâmpinarea lor.
