Pentru copiii din Craiova nu sunt bani, dar pentru construirea de biserici da. Primăria Craiova şi Consiliul Judeţean Dolj au acordat Mitropoliei Oltenia 1,5 milioane de dolari în ultimii patru ani pentru construirea de biserici, dar nu le-a păsat că, de exemplu, Teatrul de Păpuşi „Colibri“ a fost lăsat fără sediu de şase ani.
Să-ţi cumperi un loc întru cele sfinte şi să fii pomenit în slujbele preoţilor e mai important pentru conducătorii Craiovei şi ai judeţului decât să aducă zâmbetul pe feţele a mii de copii din oraş. Iar locul în rai a costat scump, aproximativ 5,4 milioane de lei, peste 1,5 milioane de dolari. Cei mai mulţi bani i-a acordat Primăria Craiova, circa 4 milioane de lei. Cu această sumă, municipalitatea ar fi putut construi nu unul, ci mai multe sedii pentru Teatrul de Păpuşi sau putea rezolva pentru totdeauna problema canalului colector din zona Corniţoiu, unde, de ani buni, miroase de-ţi mută nasul din loc. La rândul lui, consiliul judeţean, puternic preocupat de cultură, acordând Bibliotecii „Aman“ sute de mii de lei pentru achiziţionarea de televizoare şi laptopuri, a aprobat în ultimii ani 1,4 milioane de lei Arhiepiscopiei Craiova. Ipocrizia este cu atât mai mare cu cât cele două instituţii s-au plâns mereu de lipsa fondurilor de investiţii, dar au împărţit bani Mitropoliei, o instituţie putred de bogată, nu neapărat în ceruri, ci aici, pe pământ, în lumea păcătoşilor. Deţinătoare a mii de hectare de teren, a cine mai ştie câte case, producătoare de venituri însemnate, Mitropolia a acceptat în numele Domnului banii. Culmea este că o parte din ei au fost investiţi în găuri negre, aşa cum este Catedrala Ortodoxă – Sfântul „Ioan Botezătorul“, neterminată nici după 20 de ani.
Eterna catedrală neterminată
Consiliul Judeţean Dolj şi-a pavat calea către cele sfinte printr-un protocol de cooperare semnat la sfârşitul anului 2007 cu Mitropolia Olteniei – Arhiepiscopia Craiovei pe o perioadă de zece ani. Înţelegerea a fost parafată special pentru obiectivul Catedrala Ortodoxă – Sfântul Ioan Botezătorul din cartierul Craioviţa Nouă. „În municipiul Craiova, cartierul Craioviţa Nouă, unul dintre cele mai mari cartiere ale municipiului, în care locuiesc peste o sută de mii de persoane, s-a impus nevoia edificării unui locaş de cult ortodox. Deşi lucrările au început cu mulţi ani în urmă, din lipsa fondurilor, ele au stagnat o perioadă de timp. Pe baza unui nou proiect denumit „Catedrala Ortodoxă – Sfântul Ioan Botezătorul“, lucrările au reînceput în anul 2006. Avându-se în vedere importanţa acestui obiectiv pentru întreaga zonă a Olteniei, este justificată participarea Consiliului Judeţean Dolj la realizarea acestui proiect“, se arată în protocolul semnat de cele două părţi. Întâmplător sau nu, chiar în perioada în care se semna protocolul, de reconstrucţia catedralei se ocupa firma Scadt SA, al cărei acţionar este nimeni altul decât senatorul de Olt Ion Toma, la acea vreme înregimentat în armata PSD. Pentru cele câteva zile rămase din decembrie, CJ Dolj a acordat Arhiepiscopiei, implicit firmei Scadt, 700.000 de lei, sumă aferentă întregului an 2007. Şuvoiul de bani a scăzut în anii ce au urmat, fie şi din cauza crizei care începuse să-şi arate colţii, dar nu a încetat defel. Ultima dovadă de credinţă a CJ este o hotărâre de la începutul acestui an, prin care semnează un act adiţional la protocol. Prin acest document, consiliul se angajează să contribuie şi în 2012 cu suma de 300.000 de lei. Pe ce s-au dus cei aproape 500.000 de dolari investiţi în această catedrală? La o scurtă vizită pe şantier, se poate observa că lucrările au avansat în ultimii patru ani, dar sunt departe de a fi finalizate. Semn că, până la darea în folosinţă, catedrala va mai înghiţi mulţi bani.
Încurcat este drumul banului public
Sumele investite din bani publici în biserica din Craioviţa ar putea fi mult mai mari. Într-un răspuns trimis la solicitarea GdS, primăria nu a precizat cât a investit în acest proiect, dar a comunicat valoarea totală a sumelor acordate Mitropoliei: aproximativ 4 milioane de lei. Din aceştia, un milion de lei a fost investit în Parohia Sf. Calinic Cernicanul din cartierul Siloz. Restul de trei milioane au rămas la dispoziţia Arhiepiscopiei Craiova. GdS a încercat să afle de la sursă pe ce s-a dus milionul de dolari, dar purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei, diaconul Apostolache Ioniţă, nu a ştiut răspunsul, spunând că nu are acces la aceste informaţii. Răspunsul vine tangenţial de la Primăria Craiova, care se spală de păcate, spunând că responsabilitatea utilizării sumelor revine Arhiepiscopiei. „Din fondurile alocate Arhiepiscopiei Craiova au fost finanţate parohiile din municipiul Craiova, în funcţie de necesităţile şi priorităţile stabilite de Arhiepiscopie (…) primăria nerepartizând sume la nivel de parohie. Atât Parohia Sf. Calinic Cernicanul, cât şi Arhiepiscopia Craiovei au fost aprobate prin hotărâre de consiliul local ca ordonatori terţiari de credite ai bugetului de venituri şi cheltuieli al municipiului Craiova (…) răspund de modul în care sunt utilizate fondurile“, precizează primăria în răspunsul trimis GdS.
